Boala inflamatorie intestinală, risc mai mare de probleme psihice la copii

Boala inflamatorie intestinală crește riscul tulburărilor psihice la copii. Un studiu observațional a arătat că este un risc de 1,6 ori mai mare.
Copiii cu boală inflamatorie intestinală prezintă un risc mai mare de tulburări psihiatrice, potrivit unui nou studiu al Karolinska Institutet din Suedia, publicat în JAMA Pediatrics. Cercetătorii susțin că este nevoie de mai mult sprijin psihologic și de monitorizare mai lungă pentru copiii afectați și părinții lor.
Se știe deja că adulții cu IBD (colită ulceroasă sau boala Crohn) prezintă un risc crescut de tulburări psihiatrice. Acum, un nou studiu arată că boala inflamatorie a intestinului la copii crește, de asemenea, riscul de probleme de sănătate mintală.
Risc de 1,6 ori mai mare
Peste 6.400 de copii cu boala inflamatorie a intestinului, născuți între 1973 și 2013, au fost incluși în studiu. Folosind registrele de populație, cercetătorii au comparat riscul tulburărilor psihice ulterior în viață, atât cu copiii sănătoși din populația generală, cât și cu frații proprii ai pacienților. Prin compararea pacienților cu frații lor a fost posibil să se țină seama de un număr mare de așa-numiți factori de confuzie, cum ar fi socioeconomia, stilul de viață și ereditatea, factori despre care se știe că afectează riscul tulburărilor psihiatrice la copii.
Pe parcursul unei perioade de urmărire medie de nouă ani, aproximativ 17% dintre copiii cu boala inflamatorie intestinală au primit un diagnostic psihiatric, comparativ cu puțin sub 12 la sută dintre copiii sănătoși și aproximativ 10 la sută dintre frați. Aceasta înseamnă că riscul tulburărilor psihiatrice a fost de 1,6 ori mai mare la copiii cu această boală, comparativ cu copiii suedezi din populația generală. De asemenea, riscul pentru copiii cu afecțiunea intestinală a fost mai mare decât pentru frații lor.
Riscul a părut a fi mai mare la o serie de diagnostice psihiatrice, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de alimentație, tulburările de personalitate, ADHD și tulburarea spectrului de autism. De asemenea, a existat un risc mai mare de tentativă de suicid după ce a ajuns la vârsta adultă.
„Studiul arată că copiii cu boala inflamatorie intestinală și părinții lor au nevoie de sprijin psihologic și de monitorizare mai lungă”, spune Agnieszka Butwicka, cercetător la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică, Karolinska Institutet. „Un ajutor special ar putea fi oferit copiilor care se îmbolnăvesc la o vârstă fragedă și copiilor părinților cu probleme de sănătate mentală.”
Risc mai mare în primul an al bolii
Riscul de probleme de sănătate mintală a fost cel mai mare în primul an cu boala inflamatorie intestinală. Riscul a fost deosebit de mare pentru copiii care au fost diagnosticați cu această boală înainte de vârsta de 6 ani și pentru copiii cu părinți cu tulburări psihice.
Studiul este unul de observație care nu poate identifica cu certitudine cauzalitatea. Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor, rezultatele indică faptul că boala inflamatorie intestinală contribuie la probleme de sănătate mintală.
„Deoarece riscul pentru acești copii este mai mare comparativ cu propriii frați, este probabil ca boala să afecteze sănătatea lor mentală, mai degrabă decât alți factori precum socioeconomia, stilul de viață sau ereditatea în familie”, spune Jonas F. Ludvigsson, profesor la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică, Karolinska Institutet.
Sursa: AiCI.
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.