Demență: De câte ședințe ai nevoie ca să oprești declinul cognitiv. STUDIU
Cercetătorii au determinat numărul optim de ședințe de intervenție necesare pentru a preveni declinul cognitiv la persoanele cu risc de demență.
Activitatea fizică, alimentația și activitățile de stimulare cognitivă sunt toate cunoscute a fi modalități bune de a preveni boala Alzheimer și demența. Și adulții în vârstă cu risc de demență pot accesa o varietate de servicii de stil de viață în acest scop, inclusiv diete și exerciții pentru corpul și mintea lor.
Acum, o echipă internațională de cercetători, condusă de Sylvie Belleville, profesor de psihologie de la Universitatea din Montréal, a determinat câte dintre aceste ședințe de intervenție sunt necesare pentru a preveni declinul cognitiv la persoanele cu risc: doar aproximativ 12!
Publicat în prestigiosul jurnal Alzheimer & Dementia: Journal of the Alzheimer's Association, studiul efectuat de Dr. Belleville și colegii de la universitățile din Toulouse și Helsinki (link direct studiu), arată că 12 până la 14 ședințe sunt suficiente pentru a observa o îmbunătățire a cogniției. Până acum, numărul de ședințe sau de „doze” de intervenție necesare pentru un efect optim era cunoscut.
„În toate studiile farmacologice, se depun toate eforturile pentru a defini o doză optimă de tratament necesară pentru a observa efectele dorite”, a spus dr Belleville, neuropsiholog și cercetător la centrul de cercetare al Institutului Universitar de Geriatrie de Montréal.
„Acest lucru se face rar în studiile non-farmacologice, în special în cele privind prevenirea declinului cognitiv, unde sunt disponibile puține informații pentru a identifica și cuantifica această doză”.
„Definirea unui număr optim de sesiuni de tratament este, prin urmare, crucială”, a continuat ea. „Într-adevăr, dacă faci prea puține ședințe asta nu va produce efecte de îmbunătățire sesizabile, dar să faci prea multe ședințe este, de asemenea, de nedorit, deoarece aceste intervenții sunt costisitoare. Sunt costisitoare atât pentru persoana care urmează tratamentele, ca timp și ca implicare, cât și pentru cei care oferă aceste tratamente”, a continuat cercetătoarea.
Studiul realizat de ea se bazează pe o analiză secundară a datelor din studiul Multidomain Alzheimer Preventive Trial (MAPT) care a anlalizat, timp de trei ani, 749 de participanți care au beneficiat de o serie de intervenții menite să le prevină declinul cognitiv. Acestea au inclus sfaturi alimentare, activitate fizică și stimulare cognitivă, toate pentru a îmbunătăți sau menține abilitățile fizice și cognitive pe care subiecții le aveau la începutul studiului.
Tratamentul individualizat
În cercetarea lor, echipa lui Belleville a remarcat că individualitatea oamenilor ar trebui să fie luată în considerare atunci când se determină „doza” optimă de tratament de care fiecare are nevoie.
Cercetătorii au evaluat efectele sesiunilor în ceea ce privește vârsta, sexul, nivelul de educație și condiția cognitivă și fizică a fiecărui participant. Apoi, au analizat relația dintre „doza” de tratament primită de fiecare și îmbunătățirea cognitivă pe care au avut-o.
Principalele rezultate arată o îmbunătățire a declinului cognitov atunci când doza este urmată de un efect de platou, efect observat după 12 până la 14 ședințe. Cu alte cuvinte, aveți nevoie de o doză suficientă pentru a vedea un efect, dar dacvă faceți mai mult de 12 - 14 ședințe de tratament nu înseamnă că veți obține rezultate mai bune. Totuși, participanții cu niveluri mai scăzute de educație sau mai mulți factori de risc pentru fragilitate au beneficiat de pe urma mai multor sesiuni.
Concluzia cercetătorilor a fost că este important să identificăm și să vizăm o doză optimă și să personalizăm tratamentul pentru fiecare individ. Nu numai că „doza” este o componentă importantă a intervențiilor comportamentale, dar ea poate oferi și informații valoroase atunci când nu ai mult timp sau bani, ceea ce va ajuta direcțiile de sănătate publică să dezvolte programe eficiente de prevenire și să ofere îndrumări adulților în vârstă și clinicienilor.
-
Cureți castravetele de coajă? Ce pierzi atunci când arunci partea verde11.08.2026, 21:15
-
-
-
-
Alimentele care ne cresc tensiunea. Nu vorbim despre cele sărate11.08.2026, 17:50
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Diferența uriașă din creierul psihopaților, descoperită la RMN. Ce au văzut cercetătorii
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
