Demență: De câte ședințe ai nevoie ca să oprești declinul cognitiv. STUDIU
Cercetătorii au determinat numărul optim de ședințe de intervenție necesare pentru a preveni declinul cognitiv la persoanele cu risc de demență.
Activitatea fizică, alimentația și activitățile de stimulare cognitivă sunt toate cunoscute a fi modalități bune de a preveni boala Alzheimer și demența. Și adulții în vârstă cu risc de demență pot accesa o varietate de servicii de stil de viață în acest scop, inclusiv diete și exerciții pentru corpul și mintea lor.
Acum, o echipă internațională de cercetători, condusă de Sylvie Belleville, profesor de psihologie de la Universitatea din Montréal, a determinat câte dintre aceste ședințe de intervenție sunt necesare pentru a preveni declinul cognitiv la persoanele cu risc: doar aproximativ 12!
Publicat în prestigiosul jurnal Alzheimer & Dementia: Journal of the Alzheimer's Association, studiul efectuat de Dr. Belleville și colegii de la universitățile din Toulouse și Helsinki (link direct studiu), arată că 12 până la 14 ședințe sunt suficiente pentru a observa o îmbunătățire a cogniției. Până acum, numărul de ședințe sau de „doze” de intervenție necesare pentru un efect optim era cunoscut.
„În toate studiile farmacologice, se depun toate eforturile pentru a defini o doză optimă de tratament necesară pentru a observa efectele dorite”, a spus dr Belleville, neuropsiholog și cercetător la centrul de cercetare al Institutului Universitar de Geriatrie de Montréal.
„Acest lucru se face rar în studiile non-farmacologice, în special în cele privind prevenirea declinului cognitiv, unde sunt disponibile puține informații pentru a identifica și cuantifica această doză”.
„Definirea unui număr optim de sesiuni de tratament este, prin urmare, crucială”, a continuat ea. „Într-adevăr, dacă faci prea puține ședințe asta nu va produce efecte de îmbunătățire sesizabile, dar să faci prea multe ședințe este, de asemenea, de nedorit, deoarece aceste intervenții sunt costisitoare. Sunt costisitoare atât pentru persoana care urmează tratamentele, ca timp și ca implicare, cât și pentru cei care oferă aceste tratamente”, a continuat cercetătoarea.
Studiul realizat de ea se bazează pe o analiză secundară a datelor din studiul Multidomain Alzheimer Preventive Trial (MAPT) care a anlalizat, timp de trei ani, 749 de participanți care au beneficiat de o serie de intervenții menite să le prevină declinul cognitiv. Acestea au inclus sfaturi alimentare, activitate fizică și stimulare cognitivă, toate pentru a îmbunătăți sau menține abilitățile fizice și cognitive pe care subiecții le aveau la începutul studiului.
Tratamentul individualizat
În cercetarea lor, echipa lui Belleville a remarcat că individualitatea oamenilor ar trebui să fie luată în considerare atunci când se determină „doza” optimă de tratament de care fiecare are nevoie.
Cercetătorii au evaluat efectele sesiunilor în ceea ce privește vârsta, sexul, nivelul de educație și condiția cognitivă și fizică a fiecărui participant. Apoi, au analizat relația dintre „doza” de tratament primită de fiecare și îmbunătățirea cognitivă pe care au avut-o.
Principalele rezultate arată o îmbunătățire a declinului cognitov atunci când doza este urmată de un efect de platou, efect observat după 12 până la 14 ședințe. Cu alte cuvinte, aveți nevoie de o doză suficientă pentru a vedea un efect, dar dacvă faceți mai mult de 12 - 14 ședințe de tratament nu înseamnă că veți obține rezultate mai bune. Totuși, participanții cu niveluri mai scăzute de educație sau mai mulți factori de risc pentru fragilitate au beneficiat de pe urma mai multor sesiuni.
Concluzia cercetătorilor a fost că este important să identificăm și să vizăm o doză optimă și să personalizăm tratamentul pentru fiecare individ. Nu numai că „doza” este o componentă importantă a intervențiilor comportamentale, dar ea poate oferi și informații valoroase atunci când nu ai mult timp sau bani, ceea ce va ajuta direcțiile de sănătate publică să dezvolte programe eficiente de prevenire și să ofere îndrumări adulților în vârstă și clinicienilor.
-
-
-
-
Promisiunea Pampers – Protecție și încredere pentru fiecare bebeluș24.06.2026, 15:00
-
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Ce se întâmplă în creier în primele săptămâni de tratament cu antidepresive
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
