Demență: De câte ședințe ai nevoie ca să oprești declinul cognitiv. STUDIU

Cercetătorii au determinat numărul optim de ședințe de intervenție necesare pentru a preveni declinul cognitiv la persoanele cu risc de demență.
Activitatea fizică, alimentația și activitățile de stimulare cognitivă sunt toate cunoscute a fi modalități bune de a preveni boala Alzheimer și demența. Și adulții în vârstă cu risc de demență pot accesa o varietate de servicii de stil de viață în acest scop, inclusiv diete și exerciții pentru corpul și mintea lor.
Acum, o echipă internațională de cercetători, condusă de Sylvie Belleville, profesor de psihologie de la Universitatea din Montréal, a determinat câte dintre aceste ședințe de intervenție sunt necesare pentru a preveni declinul cognitiv la persoanele cu risc: doar aproximativ 12!
Publicat în prestigiosul jurnal Alzheimer & Dementia: Journal of the Alzheimer's Association, studiul efectuat de Dr. Belleville și colegii de la universitățile din Toulouse și Helsinki (link direct studiu), arată că 12 până la 14 ședințe sunt suficiente pentru a observa o îmbunătățire a cogniției. Până acum, numărul de ședințe sau de „doze” de intervenție necesare pentru un efect optim era cunoscut.
„În toate studiile farmacologice, se depun toate eforturile pentru a defini o doză optimă de tratament necesară pentru a observa efectele dorite”, a spus dr Belleville, neuropsiholog și cercetător la centrul de cercetare al Institutului Universitar de Geriatrie de Montréal.
„Acest lucru se face rar în studiile non-farmacologice, în special în cele privind prevenirea declinului cognitiv, unde sunt disponibile puține informații pentru a identifica și cuantifica această doză”.
„Definirea unui număr optim de sesiuni de tratament este, prin urmare, crucială”, a continuat ea. „Într-adevăr, dacă faci prea puține ședințe asta nu va produce efecte de îmbunătățire sesizabile, dar să faci prea multe ședințe este, de asemenea, de nedorit, deoarece aceste intervenții sunt costisitoare. Sunt costisitoare atât pentru persoana care urmează tratamentele, ca timp și ca implicare, cât și pentru cei care oferă aceste tratamente”, a continuat cercetătoarea.
Studiul realizat de ea se bazează pe o analiză secundară a datelor din studiul Multidomain Alzheimer Preventive Trial (MAPT) care a anlalizat, timp de trei ani, 749 de participanți care au beneficiat de o serie de intervenții menite să le prevină declinul cognitiv. Acestea au inclus sfaturi alimentare, activitate fizică și stimulare cognitivă, toate pentru a îmbunătăți sau menține abilitățile fizice și cognitive pe care subiecții le aveau la începutul studiului.
Tratamentul individualizat
În cercetarea lor, echipa lui Belleville a remarcat că individualitatea oamenilor ar trebui să fie luată în considerare atunci când se determină „doza” optimă de tratament de care fiecare are nevoie.
Cercetătorii au evaluat efectele sesiunilor în ceea ce privește vârsta, sexul, nivelul de educație și condiția cognitivă și fizică a fiecărui participant. Apoi, au analizat relația dintre „doza” de tratament primită de fiecare și îmbunătățirea cognitivă pe care au avut-o.
Principalele rezultate arată o îmbunătățire a declinului cognitov atunci când doza este urmată de un efect de platou, efect observat după 12 până la 14 ședințe. Cu alte cuvinte, aveți nevoie de o doză suficientă pentru a vedea un efect, dar dacvă faceți mai mult de 12 - 14 ședințe de tratament nu înseamnă că veți obține rezultate mai bune. Totuși, participanții cu niveluri mai scăzute de educație sau mai mulți factori de risc pentru fragilitate au beneficiat de pe urma mai multor sesiuni.
Concluzia cercetătorilor a fost că este important să identificăm și să vizăm o doză optimă și să personalizăm tratamentul pentru fiecare individ. Nu numai că „doza” este o componentă importantă a intervențiilor comportamentale, dar ea poate oferi și informații valoroase atunci când nu ai mult timp sau bani, ceea ce va ajuta direcțiile de sănătate publică să dezvolte programe eficiente de prevenire și să ofere îndrumări adulților în vârstă și clinicienilor.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Cele 3 tipuri principale de ADHD. Cum se face diagnosticul
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.