Elon Musk, în România. Ce este Sindromul Aspreger de care suferă miliardarul
Elon Musk a ajuns în România, la Brașov, acolo unde va petrece de Halloween. Cel mai bogat om al planetei suferă de Sindromul Asperger.
Elon Musk, cel mai bogat om al planetei, a ajuns la Brașov, unde a închiriat Castelul Bran pentru o petrecere de Halloween. Elon Musk suferă de Sindromul Asperger.
În urmă cu câțiva ani, Elon Musk, a explicat în ce mod i-a afectat Sindromul Asperger viața. Miliardarul Elon Musk, șeful SpaceX și Tesla, a dezvăluit că are sindromul Asperger, o formă de autism. Afirmațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Saturday Night Live (SNL), în urmă cu un an, relatează BBC.
”Nu am întotdeauna suficientă intonație sau variație în vorbire, ceea ce mi se spune că este bine pentru o mare comedie. În realitate fac istorie în această seară ca prima persoană cu Asperger gazdă a SNL. Uite, știu că uneori spun sau postez lucruri ciudate, dar așa funcționează creierul meu. Pentru oricine s-a simțit ofensat, vreau doar să spun că am reinventat mașinile electrice și că trimit oameni pe Marte într-o navă rachetă. Crezi că sunt un tip normal?”, a spus Elon Musk la acel moment.
Ce este sindromul Asperger
Sindromul Asperger este o formă de autism, fiind denumit după pediatrul austriac Hans Asperger, care l-a descoperit în anii ’40 ai secolului XX. Persoanele diagnosticate cu sindromul Asperger se confruntă cu următoarele probleme:
- comportament repetitiv
- vorbire întârziată și vocabular sărac
- incapacitate sau dificultăți de a percepe limbajul verbal sau non-verbal, având nevoie de mai mult timp pentru procesarea informației
- dificultăţi semnificative în ceea ce priveşte interacţiunea socială
- dificultăți în a-și exprima sentimentele în modul convențional
- sunt mai empatici și conștienți emoțional decât persoanele care nu au probleme de autism
Multe persoane cu sindromul Asperger manifestă un interes și o concentrare mai mare, canalizându-se astfel spre o carieră de succes. Printre celebrităţile şi personaje istorice diagnosticate (în timpul vieții sau după) cu această afecțiune se numără Michelangelo, Robin Williams, Abraham Lincoln, Wolfgang Amadeus Mozart, Bill Gates sau Greta Thunberg.
Acest grup de probleme legate de sănătatea mintală are unele simptome. Chiar și așa, o mulțime de oameni încă folosesc termenul Asperger.
Afecțiunea este de fapt ceea un tip de tulburare a spectrului autist (TSA) „cu funcționalitate ridicată”. Aceasta înseamnă că simptomele sunt mai puțin severe decât alte tipuri de tulburări ale spectrului autist.
Vezi și: Hainele strâmte, efect asupra sănătății. Cum se manifestă simptomele
Sindromul Asperger, simptome
Încep devreme în viață. Dacă sunteți mama sau tatăl unui copil care îl are, este posibil să observați că nu pot avea contact vizual. De asemenea, s-ar putea să descoperiți că odrasla dumneavoastră pare incomodată în situații sociale și nu știe ce să spună sau cum să răspundă atunci când cineva îi vorbește.
S-ar putea să lipsească indicii sociale care sunt evidente pentru alte persoane, cum ar fi limbajul corpului sau expresiile de pe chipurile oamenilor. De exemplu, este posibil să nu-și dea seama că, atunci când cineva își încrucișează brațele și încruntă, este supărat.
Un alt semn ar fi acela că micuțul poate arăta puține emoții. Este posibil să nu zâmbească atunci când sunt fericiți sau să râdă de o glumă. Sau pot vorbi într-un mod plat și robotizat, notează Healthline.
Punctele forte ale persoanelor Asperger cu pot include:
- Focalizare și persistență remarcabile,
- Aptitudine pentru recunoașterea tiparelor,
- Atenție la detalii.
Provocările pot include:
- Hipersensibilitate (la lumini, sunete, gusturi etc.)
- Dificultate în conversație,
- Dificultate cu abilitățile de conversație nonverbală (distanță, sunet, ton etc.),
- Mișcări necoordonate sau stângăcie,
- Anxietate și depresie.
Tendințele descrise mai sus variază foarte mult între oameni. Mulți învață să-și depășească aceste provocări, bazându-se pe punctele forte, arată experții de la autismspeaks.org.
Vezi și: Semiluna de pe unghii, diagnostic pentru anumite boli. Ce înseamnă când lipsește
Terapii Asperger
Terapia comportamentală cognitivă poate ajuta la abordarea anxietății și a altor provocări personale.
Cursurile de formare a abilităților sociale pot ajuta la abilitățile conversaționale și la înțelegerea indicilor sociali.
Logopedia poate ajuta la controlul vocii.
Terapia fizică și ocupațională poate îmbunătăți coordonarea.
Medicamentele psihoactive pot ajuta la gestionarea anxietății asociate, a depresiei și a deficitului de atenție și a tulburării de hiperactivitate (ADHD).
-
Ce trebuie să știi despre vopsirea părului la menopauză11.07.2026, 17:16
-
De ce recidivează cancerul. Adevărul dureros despre metastaze11.07.2026, 15:41
-
-
Trucul simplu recomandat de un dermatolog pentru înțepăturile de insecte11.07.2026, 12:54
-
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
