Indicii în dezvoltarea timpurie a tulburărilor de spectru autist
Cercetătorii au comparat celulele stem create de persoane cu tulburări de spectru autist (ASD) cu celulelor stem create de cei fără ASD pentru a descoperi pentru prima dată diferențe măsurabile în tiparele ?...
Tulburările de spectru autist (ASD) sunt tulburări relativ obișnuite de dezvoltare a comunicării și a comportamentului care afectează aproximativ 1 din 59 de copii din SUA, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). În ciuda prevalenței sale, nu este încă clar ce cauzează boala și care sunt cele mai bune modalități de tratare a acesteia.
Când încep să se modifice celulele stem
Cercetătorii de la Institutul Salk au comparat celulele stem create de persoane cu tulburări de spectru autist (ASD) cu celulelor stem create de cei fără ASD pentru a descoperi pentru prima dată diferențe măsurabile în tiparele și viteza de dezvoltare a celulelor derivate.
Constatările lor, publicate în 7 ianuarie 2019, în revista Nature Neuroscience, ar putea conduce la metode de diagnosticare pentru detectarea ASD într-un stadiu incipient, când intervențiile preventive ar putea avea loc.
„Deși munca noastră a examinat doar celule în culturi, aceasta ne poate ajuta să înțelegem cât de devreme au loc schimbări în expresia genelor care ar putea duce la modificări în dezvoltarea creierului la persoanele cu ASD”, spune profesor Rusty Gage, de la Institutul Salk, autorul senior al studiului și președinte al Institutului. „Sperăm ca această lucrare să deschidă noi modalități de a studia tulburări neuropsihiatrice și neurodegenerative”.
Pentru studiu, cercetătorii au prelevat celule de piele de la opt persoane cu ASD și cinci persoane fără ASD și le-au transformat în celule stem pluripotente - celule care au capacitatea de a se dezvolta în orice tip de celule. Apoi ei le-au determinat să se dezvolte în neuroni, prin expunerea lor la anumiți factori chimici.
Diferențe majore în diferite stadii
Folosind „instantanee” moleculare din diferite stadii de dezvoltare ale celulelor stem, echipa a putut urmări programele genetice care au pornit într-o anumită ordine, pe măsură ce celulele stem s-au dezvoltat în neuroni. Acest lucru a evidențiat diferențe-cheie în celulele derivate de la persoanele cu ASD.
De exemplu, echipa Salk a observat că programul genetic asociat cu stadiul celulelor stem neurale a pornit mai devreme în celulele ASD decât în celulele celor fără ASD. Acest program genetic include multe gene care au fost asociate cu risc mai mare de ASD. În plus, neuronii care s-au dezvoltat în cele din urmă de la persoanele cu ASD au crescut mai repede și au ramuri mai complexe decât cei din grupul de control.
„Există în prezent ipoteza că anomaliile timpurii în dezvoltarea creierului duc la autism, dar trecerea de la un creier normal în curs de dezvoltare la un diagnostic ASD este neclară”, spune primul autor Simon Schafer, un cercetător post-doctoral în laboratorul Gage. „O provocare majoră în domeniu a fost de a determina perioadele critice de dezvoltare și statusurile lor celulare asociate. Această cercetare ar putea oferi o bază pentru a descoperi trăsăturile comune patologice care apar în timpul dezvoltării ASD”.
Stadii relevante în dezvoltarea bolii
„Aceasta este o constatare foarte interesantă și ne încurajează să perfectăm în continuare cadrul metodologic pentru a ajuta avansul nostru putea înțelege ai bine evenimentele biologice celulare timpurii care preced debutul simptomelor”, a adăugat Gage, care deține președinția catedrei Vi and John Adler pentru cercetare asupra bolii neurodegenerative legate de vârstă. „Studierea dinamicii sistemului ar putea maximiza șansele noastre de a identifica stadii mecanice relevante ale bolii”.
Cercetătorii spun că experimentele din acest studiu vor conduce la abordări mai dinamice pentru a studia mecanismele care sunt implicate în predispoziția și progresia ASD.
Ei urmează să se concentreze asupra creării de organoizi în creier, modele tridimensionale de dezvoltare a creierului într-un fel de amestec care să permită oamenilor de știință să studieze interacțiunile dintre diferitele tipuri de celule cerebrale.
„Metodele actuale de diagnosticare sunt în mare parte subiective și sunt aplicabile după apariția anomaliilor comportamentale la copiii mici", arată Schafer într-un material de presă al Institutului Salk. „Sperăm că aceste studii vor servi ca un cadru pentru dezvoltarea de noi abordări pentru diagnostic în timpul unei perioade timpurii de dezvoltare a copilului - cu mult înainte de manifestarea simptomelor comportamentale - pentru a avea un impact maxim asupra tratamentului și intervenției".
Studiul poate fi găsit AICI.
-
Băutura care duce la șapte tipuri de cancer27.05.2026, 17:09
-
-
-
Mișcarea banală care îți curăță creierul27.05.2026, 13:22
-
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
