Publicat în jurnalul de Psihiatrie socială și epidemiologie psihiatrică (link direct studiu), studiul de referință însumează mai mult de 40 de ani de cercetări legate de pierderea auzului ca o cauză pentru depresie.
Datele au arătat, de asemenea, că aparatele auditive au un efect mai puternic în ameliorarea simptomelor depresiei la grupurile socio-economice mai sărace decât la cele bogate.
Și simptomele îmbunătățite ale depresiei au fost mai pronunțate în rândul celor care își foloseau aparatul auditiv „de cele mai multe ori” decât în cazul celor care le foloseau „câteodată”.
Cercetătorii au analizat longitudinal întregul set de date al participanților cu vârste cuprinse între 50 și 89 de ani, în 8 etape ale studiului englezesc longitudinal asupra îmbătrânirii (ELSA), din 2002 până în 2017, examinând 74.908 de persoane.
Constatările au arătat pentru prima dată că pierderea auzului a afectat oamenii în funcție de poziția lor socioeconomică.
Dr. Dalia Tsimpida, de la Universitatea din Manchester, cea care a condus studiul, a declarat: „Studiul nostru arată că pierderea auzului prezintă un risc substanțial pentru simptomele depresive la adulții în vârstă, în special cei care suferă de inegalități socioeconomice”.
„De asemenea, credem că aparatele auditive ar putea sprijini persoanele cele mai vulnerabile cărora le lipseau deja oportunitățile de viață în comparație cu cele mai bogate.
„În acest fel au reușit să preia mai mult controlul vieții lor și să continue să participe activ în societate.”
Importanța aparatelor auditive la bătrânețe
Dr. Tsimpida, psiholog autorizat și cercetător postdoctoral la Divizia de Educație Medicală a Universității, Manchester a adăugat că: „Credem că este rezonabil să identificăm pierderea auzului ca factor cauzal, deoarece am folosit tehnici statistice avansate numite modele dinamice de cale transversală (CLPM) pentru a estima pierderea auzului și relația sau depresia, în timp”.
„Susținem că detectarea din timp a pierderii auzului de către profesioniștii din asistența medicală primară în evaluările de rutină nu numai că poate promova o mai bună sănătate a auzului, ci și preveni sau întârzia apariția depresiei”.
„Creșterea ratei de tratament pentru pierderea auzului ar putea fi o strategie eficientă pentru reducerea riscului de depresie, având în vedere prevalența ridicată a pierderii auzului la vârsta înaintată și nivelurile sale scăzute de tratament”.
Co-autorul dr. Maria Panagioti a spus că „dovezile existente privind asocierea dintre pierderea auzului și depresie erau contradictorii; studiul nostru se adaugă acum acestui corp de cunoștințe, identificând pentru prima dată tiparul socioeconomic din relația lor. ”
„Concentrarea în primul rând pe rolul poziției socioeconomice poate explica satisfăcător relația cauzală, temporală și gradată dintre pierderea auzului și depresia în timp, care diferă în funcție de statutul oamenilor în ierarhia socială”.
„Studiul nostru are implicații clinice noi și importante, deoarece contribuie la înțelegerea relației dintre pierderea auzului și depresie și impactul potențial al intervențiilor cu aparate auditive pentru sănătatea mintală a oamenilor”.
