Riscul de suicid la persoanele cu autism
Cercetătorii de la Universitatea Utah Health au efectuat primul studiu populațional privind suicidul în rândul persoanelor cu autism, în Statele Unite. Studiul retrospectiv, pe 20 de ani, a constatat ...
Conform datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, unul din 59 de copii din Statele Unite este diagnosticat cu tulburare de spectru de autism (ASD). După decenii de cercetare, multe lucruri despre această condiție rămân încă neclare. Cercetătorii de la Universitatea Utah Health au efectuat primul studiu bazat pe populatie legat de suicid la indivizii cu tulburări de spectru de autism în Statele Unite. Rezultatele acestuia au fost publicate online, pe 17 ianuarie, în revista Autism Research.
Și persoanele cu autism se gândesc la sinucidere
„A existat o presupunere nefericită că persoanele cu autism trăiesc în lumea lor și nu sunt afectate de influențe sociale asociate în mod obișnuit cu suicidul", a spus Anne Kirby, posesor al unui doctorat, profesor asistent de Terapie Ocupațională la Universitatea Utah Health și primul autor al lucrării.
„Există acum o creștere a conștientizării în rândul clinicienilor și a familiilor că gândurile și comportamentele suicidare pot constitui o adevărată preocupare pentru persoanele cu autism".
În perioada de studiu (din 1998 până în 2017), 49 de persoane (7 femei și 42 de bărbați) cu autism au murit prin sinucidere în Utah. Cercetătorii au împărțit studiul în patru perioade a câte cinci ani (1998 -2002: 2 bărbați / 0 femei decedate; 2003-2007: 5 bărbați / 0 femei decedate, 2013-2017: 21 bărbați / 7 femei decedate).
Creșterea incidenței la femeile cu autism
Pentru primele trei perioade ale studiului, riscul relativ de sinucidere între persoanele cu autism și cele fără autism a fost similar. Începând din ultima perioadă, însă, incidența cumulativă a sinuciderii printre indivizii cu ASD a fost semnificativ mai mare decât cea din rândul persoanelor non-ASD (0,17% față de 0,11%). Creșterea este determinată de sinuciderile înregistrate în rândul femeilor cu autism, care au fost mai multe decât în populația non-ASD (0,17%, față de 0,05%).
Spre deosebire de cei fără această tulburare, persoanele cu autism aveau o probabilitate mai mică să folosească arme de foc, se mai arată în studiu.
În timp ce aceste rezultate sugerează un risc ușor ridicat, autorii iau act de faptul că suicidul este rar și nu este neaparat o preocupare pentru toate persoanele cu un diagnostic de autism.
„În timp ce aceste rezultate ne arată că cei cu autism nu sunt imuni la riscul de sinucidere, avem încă mult de lucru pentru a înțelege gradul lor de risc", a declarat Hilary Coon, posesor de doctorat, profesor de psihiatrie la Utah Health și autor principal al lucrării, într-un material dat publicității de Universitate.
Cum au realizat studiul
„Nu avem deocamdată suficiente informații pentru a înțelege caracteristicile specifice sau condițiile care co-apar asociat cu un risc crescut, deci este nevoie de mai multă cercetare în acest domeniu pentru a identifica semnele de avertizare", a mai spus Coon.
Rezultatele acestei cercetări se adaugă unui studiu din 2016 din Suedia, singurul alt studiu bazat pe populație care a prezentat date privind suicidul în autism. Studiul suedez a constatat că sinuciderea a fost o cauză principală a mortalității premature la persoanele cu autism.
În lucrarea pe care o prezentăm astăzi, însă, Kirby a folosit două baze de date unice din Utah, Registrul Utah al Autismului și Dizabilităților de Dezvoltare și datele de supraveghere a sinuciderii colectate de către Biroului din Utah de Medicină Legală. Informațiile din aceste baze de date au fost legate de baza de date a populației din Utah, o bază de date vastă la nivel de stat care conține date demografice, vitale și date medicale și genealogice de la mijlocul anilor 1980.
Kirby a notat că această analiză poate fi limitată de evoluția continuă a definiției și caracterizării autismului, precum și de faptul că determinarea sinuciderii este făcută conservator de către medicul legist. De asemenea, lipsesc date suplimentare pentru a controla factorii care au co-contribuit a suicid, cum ar fi anxietatea și depresia, care ar putea afecta rezultatele analizei.
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
-
-
-
Cum să scapi de gazele provocate de fasole25.02.2026, 19:56
-
Fructul care e mai sănătos atunci când e congelat25.02.2026, 19:30
-
Gena "Dictator" care forțează cancerul să invadeze întreg corpul25.02.2026, 18:14
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
