Riscul de suicid la persoanele cu autism
Cercetătorii de la Universitatea Utah Health au efectuat primul studiu populațional privind suicidul în rândul persoanelor cu autism, în Statele Unite. Studiul retrospectiv, pe 20 de ani, a constatat ...
Conform datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, unul din 59 de copii din Statele Unite este diagnosticat cu tulburare de spectru de autism (ASD). După decenii de cercetare, multe lucruri despre această condiție rămân încă neclare. Cercetătorii de la Universitatea Utah Health au efectuat primul studiu bazat pe populatie legat de suicid la indivizii cu tulburări de spectru de autism în Statele Unite. Rezultatele acestuia au fost publicate online, pe 17 ianuarie, în revista Autism Research.
Și persoanele cu autism se gândesc la sinucidere
„A existat o presupunere nefericită că persoanele cu autism trăiesc în lumea lor și nu sunt afectate de influențe sociale asociate în mod obișnuit cu suicidul", a spus Anne Kirby, posesor al unui doctorat, profesor asistent de Terapie Ocupațională la Universitatea Utah Health și primul autor al lucrării.
„Există acum o creștere a conștientizării în rândul clinicienilor și a familiilor că gândurile și comportamentele suicidare pot constitui o adevărată preocupare pentru persoanele cu autism".
În perioada de studiu (din 1998 până în 2017), 49 de persoane (7 femei și 42 de bărbați) cu autism au murit prin sinucidere în Utah. Cercetătorii au împărțit studiul în patru perioade a câte cinci ani (1998 -2002: 2 bărbați / 0 femei decedate; 2003-2007: 5 bărbați / 0 femei decedate, 2013-2017: 21 bărbați / 7 femei decedate).
Creșterea incidenței la femeile cu autism
Pentru primele trei perioade ale studiului, riscul relativ de sinucidere între persoanele cu autism și cele fără autism a fost similar. Începând din ultima perioadă, însă, incidența cumulativă a sinuciderii printre indivizii cu ASD a fost semnificativ mai mare decât cea din rândul persoanelor non-ASD (0,17% față de 0,11%). Creșterea este determinată de sinuciderile înregistrate în rândul femeilor cu autism, care au fost mai multe decât în populația non-ASD (0,17%, față de 0,05%).
Spre deosebire de cei fără această tulburare, persoanele cu autism aveau o probabilitate mai mică să folosească arme de foc, se mai arată în studiu.
În timp ce aceste rezultate sugerează un risc ușor ridicat, autorii iau act de faptul că suicidul este rar și nu este neaparat o preocupare pentru toate persoanele cu un diagnostic de autism.
„În timp ce aceste rezultate ne arată că cei cu autism nu sunt imuni la riscul de sinucidere, avem încă mult de lucru pentru a înțelege gradul lor de risc", a declarat Hilary Coon, posesor de doctorat, profesor de psihiatrie la Utah Health și autor principal al lucrării, într-un material dat publicității de Universitate.
Cum au realizat studiul
„Nu avem deocamdată suficiente informații pentru a înțelege caracteristicile specifice sau condițiile care co-apar asociat cu un risc crescut, deci este nevoie de mai multă cercetare în acest domeniu pentru a identifica semnele de avertizare", a mai spus Coon.
Rezultatele acestei cercetări se adaugă unui studiu din 2016 din Suedia, singurul alt studiu bazat pe populație care a prezentat date privind suicidul în autism. Studiul suedez a constatat că sinuciderea a fost o cauză principală a mortalității premature la persoanele cu autism.
În lucrarea pe care o prezentăm astăzi, însă, Kirby a folosit două baze de date unice din Utah, Registrul Utah al Autismului și Dizabilităților de Dezvoltare și datele de supraveghere a sinuciderii colectate de către Biroului din Utah de Medicină Legală. Informațiile din aceste baze de date au fost legate de baza de date a populației din Utah, o bază de date vastă la nivel de stat care conține date demografice, vitale și date medicale și genealogice de la mijlocul anilor 1980.
Kirby a notat că această analiză poate fi limitată de evoluția continuă a definiției și caracterizării autismului, precum și de faptul că determinarea sinuciderii este făcută conservator de către medicul legist. De asemenea, lipsesc date suplimentare pentru a controla factorii care au co-contribuit a suicid, cum ar fi anxietatea și depresia, care ar putea afecta rezultatele analizei.
Studiul, integral (open acces), poate fi consultat AICI.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
