Sindromul burn-out. Micro-pauzele, utile în prevenirea oboselii cronice
Oboseala cronică, sau sindromul burnout, nu înseamnă doar epuizare psihică, sentimente de frustrare, anxietate sau depresie. În majoritatea cazurilor apar și probleme fizice, cum sunt durerile de cap, migrena...
Sindromul burn-out afectează productivitatea la locul de muncă, relațiile în familie și calitatea vieții. Principala cauză a oboselii cronice este suprasolicitarea profesională, dar există și situații în care viața socială sau personală conduc la burnout.
Psihologul Nate Zinsser, coordonatorul unui program de prevenire a burn-out-lui, derulat la Academia Militară din West Point, SUA, a publicat recent cartea ”The Confident Mind”, un ghid ”luptă” cu acest sindromul oboselii cronice.
Sindromul burn-out: organismul rămâne fără combustibil emoțional
Zinsser compară epuizarea emoțională a organismului uman cu un foc de tabără care rămâne fără lemne. Astfel, primul sfat pe care îl dă psihologul de la West Point celor care vor să evite burn-out-ul este că trebuie să facă economie de”combustibil”. Cum? Respectând programul de somn, gestionând stările emoționale și procesele cognitive. Autocompătimirea nu ajută cu nimic, dimpotrivă, consumă energie mentală degeaba.
Emoțiile negative consumă cel mai mult din energia emoțională. Gelozia, invidia sau frica sunt cele mai puternice emoții negative și ar trebui reprimate, în timp ce gratitudinea, o emoție pozitivă, ar trebui stimulată. Cei care nu vor să lase furia sau invidia să le consume energia emoțională ar trebui să facă asocierile mentale cu amintiri plăcute în momentele în care simt că sunt copleșiți de emoții negative.
Micro-pauzele, extrem de utile în lupta cu oboseala cronică
Psihologul american recomandă, de asemenea, folosirea unor tehnici de relaxare. De exemplu, arată Zinsser în cartea sa, o tehnică verificată de zeci de ani de cadeții Academiei, constă în repetarea, în gând, a unor cuvinte simple, cum ar fi ”împăcare”, ”calm”, ”liniște”, sau a unor cuvinte cu importanță personală ori religioasă, care oferă confort psihologic și reduc angajarea într-o dispută.
Micro-pauzele sunt extrem de utile în timpul unor perioade mai lungi de efort susținut și de stres. Identificarea unor intervale de 2-10 minute în care este posibilă relaxarea totală, liniștindu-ne și golindu-ne mintea de orice gând, este mult mai valoroasă decât s-ar crede, arată Zinsser.
Psihologul american nu susține ignorarea propriilor sentimente, a frustrărilor sau nemulțumirilor, ci recomandă să investim în emoțiile pozitive, să încercăm să ne antrenăm psihicul astfel încât să nu își epuizeze resursele în conflicte sterile, să încerce să vadă partea plină a paharului și să se relaxeze cât de mult se poate, în pauze sau în afara programului.
-
Ce face melatonina și cum acționează?22.01.2026, 19:30
-
-
Mai multe produse cu acid hialuronic, neconforme în Europa22.01.2026, 16:38
-
-
Alimentele care cresc riscul de demență22.01.2026, 14:40
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
