Stresul și anxietatea: când sunt benefice și când devin dăunătoare
Stresul și anxietatea sunt, în general, văzute ca elemente negative. Însă dacă nu depășesc un anumit nivel, acestea ne pot ajuta să ne depășim unele limite, spun psihologii.
Stresul și anxietatea sunt considerate concepte negative, și asta pe bună dreptate, având în vedere cât de mute afecțiun sunt legate cel puțin de stres. Totuși, efectele lor sunt negative doar autnci când ating niveluri foarte mari, pentru că psihologii spun că, în realitate, ambele sunt inevitabile și că de multe ori joacă un rol util în viața noastră de zi cu zi. Asta a fost ideea unei prezentări la convenția anuală a Asociației Psihologice Americane.
„Mulți americani se simt acum stresați în legătură cu stresul și anxioși când vine vorba despre anxietate. Din păcate, până când persoana afectată ajunge la un profesionist pentru ajutor, stresul și anxietatea s-au instalat deja și au ajuns la niveluri nesănătoase”, a spus Lisa Damour, doctorand, un psiholog practician.
Când apare stresul
Stresul apare de obicei atunci când oamenii operează la limita abilităților lor - când se împing singuri sau sunt obligați de circumstanțe să se întindă dincolo de limitele lor familiare, potrivit Lisei Damour. De asemenea, este important să înțelegem că stresul poate rezulta atât din evenimente rele, cât și din unele bune. De exemplu, a fi concediat este stresant, dar la fel este să aducem un copil pe lume.
„Este important ca psihologii să împărtășească cunoștințele noastre despre stres audiențelor largi: că stresul este un lucru dat în viața de zi cu zi, că lucrul la limita abilităților noastre construiește adesea acele capacități și că nivelurile moderate de stres pot avea o funcție de inoculare, ceea ce duce la o rezistență mai mare decât media atunci când ne confruntăm cu noi dificultăți”, a spus ea.
Anxietatea are și o imagine negativă, nejustificată potrivit lui Damour. „După cum știu toți psihologii, anxietatea este un sistem de alarmă intern, probabil transmis de evoluție, care ne avertizează asupra amenințărilor atât externe - cum ar fi un șofer care circulă pe contrasens - cât și intern - cum ar fi când am amânat ceva prea mult și a venit timpul să începem acel lucru”, a spus Damour.
Vizionarea anxietății ca fiind utilă uneori și protectoare permite oamenilor să o folosească mai bine. De exemplu, Damour a spus că le spune adesea adolescenților cu care lucrează în practica ei să acorde atenție dacă încep să se simtă neliniștiți la o petrecere, deoarece nervii lor îi pot avertiza asupra unei probleme. „În mod similar, dacă o clientă împărtășește faptul că este îngrijorată pentru un test pe care urmează să îl dea și mai are de studiat, intervin rapid să o asigur că are reacția corectă și că se va simți mai bine imediat ce deschide cărțile” ea a spus.
Când devin dăunătoare stresul și anxietatea
Asta nu înseamnă că stresul și anxietatea nu pot fi dăunătoare, a spus Damour. Stresul poate deveni nesănătos dacă este cronic (fără nicio posibilitate de recuperare) sau dacă este traumatic (psihologic catastrofal). „Cu alte cuvinte, stresul provoacă daune atunci când depășește orice nivel pe care o persoană îl poate absorbi în mod rezonabil sau îl poate folosi pentru a-și construi puterea psihologică”, a spus ea.
„La fel, anxietatea devine nesănătoasă atunci când alarma ei nu are sens. Uneori, oamenii se simt neliniștiți în mod obișnuit, fără niciun motiv. În alte momente, alarma este total neproporțională cu amenințarea, cum ar fi atunci când un student are un atac de panică la un chestionar minor.”
Stresul și anxietatea netratate pot provoca o stare neplăcută persistentă, dar pot contribui și la o serie de simptome psihologice și medicale suplimentare, cum ar fi depresia sau un risc crescut de boli cardiovasculare, potrivit Damour. „Oricine se simte copleșit de stres ar trebui, dacă este posibil, să ia măsuri pentru a-l reduce și/sau să ceară ajutor de la un profesionist instruit pentru a învăța strategiile de gestionare a stresului.
Pentru gestionarea anxietății, unele persoane găsesc alinare în cărțiile de specialitate, care îi ajută să-și evalueze și să-și gestioneze propriile gânduri iraționale. Dacă această abordare nu are succes, atunci trebuie consultat un profesionist pregătit”, a spus Damour. „În ultimii ani, tehnicile de mindfulness au apărut, de asemenea, ca o abordare eficientă atât a stresului, cât și a anxietății.”
Sursa: AICI.
-
Ce se întâmplă dacă înghiți apă de gură. Când este foarte grav12.04.2026, 11:34
-
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
