Activitatea fizică, benefică pentru anxietate, stres și depresie. A îmbunătățit simptomele de 1,5 ori mai bine decât psihoterapia
Exercițiile fizice, precum yoga sau Pilates, ajută în ameliorarea simptomelor depresiei, anxietății și stresului psihologic. Pentru un stil de viață sănătos se recomandă 30 de minute de activitate fizică pe z...
Activitatea fizică este importantă pentru menținerea sănătății fizice, prin controlul greutății, oase și mușchi mai puternici, sănătatea inimii, risc scăzut de cancer, reducerea durerilor articulare, însă aceasta aduce un aport important și sănătății mintale.
De altfel, ca parte dintr-un stil de viață sănătos, recomandarea medicilor este de a efectua 30 de minute de mișcare pe zi, iar acest lucru nu ar trebui să fie un obiectiv greu de atins.
Cele mai recente studii arată că exercițiile fizice ar trebui să fie principalul tratament pentru depresie și alte afecțiuni psihice comune, potrivit cercetătorilor de la University of South Australia, notează Science Direct.
Astfel, cea mai cuprinzătoare trecere în revistă a cercetărilor de până acum arată că simptomele ușoare până la moderate ale depresiei, anxietății și stresului psihologic pot fi ameliorate cu ajutorul activității fizice.
Potrivit australienilor, exercițiul fizic este de 1,5 ori mai eficient decât consilierea și medicamentele de top.
Ce spune studiul
În cadrul studiului s-a constatat că intervențiile de exerciții fizice de 12 săptămâni sau mai scurte au redus cel mai mult simptomele de sănătate mintală.
De altfel, studiile anterioare au constatat că pacienții care suferă de depresie, anxietate sau alte forme de tulburare psihoemoțională pot beneficia de activitatea fizică la fel de mult ca și de psihoterapie sau tratament medicamentos.
”Este important faptul că cercetarea arată că nu este nevoie de mult timp pentru ca exercițiile fizice să producă o schimbare pozitivă în ceea ce privește sănătatea mintală. Activitatea fizică este cunoscută că îmbunătățește sănătatea mintală.
Cu toate acestea, în ciuda dovezilor, aceasta nu a fost adoptată pe scară largă ca tratament de primă alegere”, spune fiziologul clinic de exerciții fizice Ben Singh, autorul principal al studiului.
Studiul realizat de către echipa de cercetători australieni a fost gândit pentru a vedea modul în care toate tipurile de activitate fizică au un impact asupra depresiei, anxietății și stresului psihologic în rândul adulților.
Echipa de cercetare a extras toate studiile eligibile dinainte de anul 2022, existente în 12 baze de date electronice, astfel fiind analizate 97 de recenzii car au inclus peste 128.000 de participanți din 1.039 de studii.
În urma comparării efectelor exercițiilor fizice cu cele ale îngrijirii obișnuite la toate populațiile, cercetătorii au constatat că exercițiile fizice au îmbunătățit simptomele depresiei, anxietății și stresului psihologic de 1,5 ori mai bine decât psihoterapia sau medicamentele.
”Am constatat, de asemenea, că toate tipurile de activitate fizică și de exerciții fizice au fost benefice, inclusiv exercițiile aerobice, cum ar fi mersul pe jos, antrenamentul de rezistență, Pilates și yoga”, spune Singh.
Astfel, potrivit cercetărilor, exercițiile ajută în moduri diferite. De exemplu, yoga și alte exerciții de tip mind-body au ajutat cel mai mult la reducerea anxietății, în timp ce exercițiile de rezistență au ajutat cel mai mult în cazul depresiei.
”Exercițiile de intensitate mai mare au avut îmbunătățiri mai mari pentru depresie și anxietate, în timp ce duratele mai lungi au avut efecte mai mici în comparație cu rafalele de scurtă și medie durată”, mai explică Singh.
Analiza a fost publicată în British Journal of Sports Medicine.
OMS: ”Depresia și anxietatea, creștere cu peste 25%”
Înainte de pandemie studiile indicau faptul că 1 din 8 persoane avea probleme legate de sănătatea mintală, mai mult, că 1 din 5 persoane de vârstă mijlocie e confruntă cu niveluri mai ridicate de stres psihologic, însă cifrele pot fi diferite de cele oficiale, mai ales în contextul în care societatea îi marginalizează pe cei care au tulburări psihoemoționale, motiv pentru care aceștia își maschează într-un fel sau altul trăirile.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ”pandemia COVID-19 a avut un impact enorm asupra sănătății mintale - un impact pe care încă încercăm să îl înțelegem pe deplin.
Chiar și înainte de pandemie, OMS estima că 1 din 6 adulți de vârstă activă se confrunta cu un anumit tip de tulburare mintală. Cercetările comandate de OMS indică faptul că, în timpul pandemiei, depresia și anxietatea au crescut cu peste 25%.
În același timp, criza mondială a evidențiat lacunele din capacitatea țărilor de a sprijini sănătatea mintală la locul de muncă. Începând cu 2020, doar 35 % dintre țări au raportat că dispun de programe naționale pentru promovarea și prevenirea sănătății mintale la locul de muncă”, se arată într-un comunicat al OMS.
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
-
Cele mai sănătoase mere și beneficiile lor pentru organism27.11.2025, 15:50
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
Modul în care zâmbești, semnul că ai o formă severă de depresie
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
EXCLUSIV Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
Val de crime în România. Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu explică motivele și soluțiile
De cât somn avem nevoie, de fapt? Insomnia poate duce la probleme cardiace. Un psiholog recomandă 6 reguli importante
Cum recunoști burnout-ul. Cum spui "stop” înainte să ajungi la burnout
Mindfulness și practica de a trăi în prezent: un instrument eficient împotriva anxietății și depresiei
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
Sindromul Moș Crăciun: când așteptările depășesc realitatea. Presiunea de a face totul acum, în era tehnologiei
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Ce înseamnă 6-7, expresia care a cucerit internetul și a devenit Cuvântul Anului 2025
EXCLUSIV Dependența simțită față de parteneri, subiectul săptămânii la DrPsy - VIDEO
EXCLUSIV 1 decembrie, Ziua Națională a României. Radu Leca: Nu trebuie să fie singura zi când poporul român se simte patriot
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
Adevărul despre Blue Monday. De ce este LUNI cea mai deprimantă zi: "A fost menită să inspire oamenii, nu să incite la teamă"
Criza vârstei mijlocii a dispărut. Tinerii suferă cel mai mult de probleme de sănătate mintală
Tehnica palatului memoriei explicată pas cu pas. Memorează orice cu ușurință
Singurătatea bătrânilor, sunetul care îți rupe inima
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
EXCLUSIV Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Procrastinarea: un obstacol emoțional care poate fi învins. De ce amânăm lucrurile importante și cum putem schimba asta
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
