Cel mai rău lucru pentru sănătatea creierului. Pur și simplu îl macină. Este imposibil de evitat

Nu este un secret faptul că stresul poate avea un efect negativ asupra corpului uman. Cu toate acestea, un nou studiu dezvăluie cât de periculos poate fi stresul pentru creierul uman.

Cercetătorii suedezi arată că stresul poate de fapt să erodeze apărarea cognitivă a creierului, expunându-ne la un risc mai mare de demență, potrivit studiului publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association.

Ce este rezerva cognitivă

Stresul, impact negativ asupra creierului - FOTO: Freepik

Acest studiu revoluționar de la Institutul Karolinska a dezvăluit o interacțiune fascinantă între activitățile noastre zilnice și sănătatea cognitivă. Cercetătorii au crezut de mult timp că angajarea în activități mental stimulante, cum ar fi mersul la facultate, rezolvarea sarcinilor complexe, menținerea unei activități fizice și menținerea unei vieți sociale bogate, poate ajuta la construirea unei "rezerve cognitive".

Această rezervă acționează ca un tampon mental, protejând potențial creierul nostru de simptomele demenței, chiar și atunci când semnele fizice ale bolii sunt prezente.

Vezi și: Mituri și realități despre detoxifierea ficatului. Cât de sigură este și cine ar trebui să o evite

Stresul, cel mai rău lucru pentru creier

Cu toate acestea, această nouă cercetare adaugă un detaliu critic despre impactul pe care îl are stresul. În timp ce aceste activități care îmbunătățesc creierul pot spori cogniția, nivelurile ridicate sau persistente de stres pot submina aceste beneficii.

Este ca și cum stresul ar acționa ca un hoț cognitiv, jefuindu-ne de reziliența mentală pe care am muncit din greu să o construim. Această constatare este deosebit de semnificativă, deoarece stresul este cunoscut pentru reducerea interacțiunilor sociale, împiedicarea capacității noastre de a ne angaja în activități recreative și chiar creșterea riscului de demență.

"Diferite strategii de gestionare a stresului ar putea fi un complement bun pentru intervențiile existente în stilul de viață pentru prevenirea Alzheimerului", spune autorul principal al studiului, Manasa Shanta Yerramalla, cercetător în Departamentul de Neurobiologie, Științe ale Îngrijirii și Societate la Institutul Karolinska.

Vezi și: "Se urmărește ca lumea să fie dezbinată! Noi nu mai avem încredere unul în celălalt". Dr. Dorin Sarafoleanu, citat din Regele Mihai I: Cu fiecare generație, țara își dobândește dreptul de a exista

Cum s-a ajuns la această concluzie

Călătoria către această descoperire a început la sfârșitul anilor 1980, când cercetătorii au făcut o observație derutantă. Unii indivizi care nu prezentau simptome aparente de demență în timpul vieții lor aveau schimbări cerebrale consistente cu boala Alzheimer avansată. Acest lucru a dus la o nouă linie de întrebări legate de demență, și anume dacă creierele lor arătau semne ale bolii, de ce nu experimentau simptome.

Investigația a dus la conceptul de "rezervă cognitivă" constând în ideea că anumite experiențe de viață și comportamente pot construi o reziliență mentală care protejează împotriva declinului cognitiv.

Imaginați-vă că în creierul vostru construiți o fortăreață puternică, cu mai multe straturi de protecție. Fiecare activitate mental stimulativă, cum ar fi învățarea pentru o diplomă, rezolvarea problemelor dificile la serviciu sau purtarea unor discuții interesante cu prietenii,  adaugă un nou strat de apărare. Chiar dacă boala Alzheimer începe să afecteze straturile exterioare, cele interioare pot ajuta la menținerea funcției cognitive normale.

Vezi și: Cum afectează cancerul de col uterin sarcina. Dr. Ciprian Cristescu: Întotdeauna primează viața mamei, nu sarcina. Scoatem tot

Studiu pe pacienții cu probleme de memorie

Cercetătorii de la Institutul Karolinska au decis să aprofundeze această problemă. Au adunat 113 participanți de la clinica de memorie a Spitalului Universitar Karolinska din Suedia. Scopul lor a fost să examineze cum se relaționează rezerva cognitivă cu cogniția și biomarkerii pentru boala Alzheimer. Cu toate acestea, au adăugat o întorsătură unică studiului lor. Echipa a analizat și cum ar putea stresul afecta această relație.

Echipa lui Yerramalla a măsurat două tipuri de stres: stresul fiziologic (utilizând nivelurile de cortizol din salivă) și stresul psihologic (cât de stresați se simțeau participanții). Cortizolul este adesea numit "hormonul stresului" deoarece nivelurile sale cresc atunci când suntem sub presiune.

Rezultatele arată că, deși o rezervă cognitivă mai mare a îmbunătățit cogniția, așa cum era de așteptat, nivelurile mai ridicate de cortizol păreau să slăbească această relație benefică. Este ca și cum stresul ar eroda încet straturile protectoare ale fortăreței lor mentale.

Vezi și: Cum poate boala Crohn să declanșeze apendicita. Legătura dintre inflamațiile intestinale și simptomele apendicitei

Gestionarea stresului, esențială

Această descoperire deschide noi perspective interesante pentru prevenirea Alzheimerului. Cercetătorii sugerează că tehnicile de reducere a stresului, cum ar fi exercițiile de mindfulness și meditația, care pot scădea nivelurile de cortizol, ar putea fi un adaos puternic la intervențiile existente în stilul de viață. Așa cum ne construim rezerva cognitivă prin antrenamente mentale, ar trebui să încorporăm și gestionarea stresului pentru a menține apărarea creierului nostru.

Echipa notează că, deoarece stresul perturbă somnul, ceea ce apoi perturbă cogniția, acest studiu a luat în considerare utilizarea medicamentelor pentru somn de către participanți. Cu toate acestea, mai este de lucru pentru a identifica exact cum somnul slab dăunează rezervei cognitive.

"Aceste rezultate ar putea avea implicații clinice, deoarece un număr tot mai mare de cercetări sugerează că exercițiile de mindfulness și meditația pot reduce nivelurile de cortizol și îmbunătăți cogniția. Vom continua să studiem asocierea dintre stres și tulburările de somn și modul în care acestea afectează rezerva cognitivă la pacienții din clinicile de memorie", adaugă Dr. Yerramalla.