De ce generația Z și tinerii mileniali își iau mai multe zile de concediu medical. Echilibrul delicat între productivitate și sănătatea mintală la locul de muncă

Generația Z și tinerii Millennials rescriu normele muncii moderne, prioritizând sănătatea mintală și echilibrul emoțional în fața unei lumi tot mai...
Generația Z și tinerii din generația Millennials își iau mai multe zile libere din cauza problemelor de sănătate mintală, burnout-ul, anxietatea și depresia afectând multe grupuri de vârstă.
În lumea occidentală, generația Z și tinerii din generația Millennials pierd până la o zi de lucru pe săptămână din cauza problemelor de sănătate mintală iar lucrătorii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani sunt mai predispuși să își ia concediu medical decât colegii mai în vârstă.
Problemele de sănătate mintală ale generației Z sunt legate de percepția lor asupra viitorului, cu niveluri ridicate de stres și anxietate exacerbate de schimbările climatice și de factorii politici și socioeconomici.
Un sondaj realizat în 2022 de Biroul de recensământ a arătat că 44% dintre tinerii adulți din Generația Z s-au declarat în mod constant nervoși, pe muchie de cuțit sau anxioși, în timp ce 33% au experimentat sentimente continue de depresie, tristețe sau disperare.
Având în vedere că se estimează că Generația Z va reprezenta 31% din forța de muncă în 2031, nevoia lor de locuri de muncă care să acorde prioritate bunăstării mintale remodelează cultura muncii.
Problemele de sănătate mintală la locul de muncă sunt discutate din ce în ce mai deschis, dar Generația Z se confruntă cu provocări unice în gestionarea acestor probleme. Generațiile mai tinere se pot simți mai supărate atunci când sunt anxioase și se luptă mai mult emoțional și comportamental decât generațiile anterioare.
Această sensibilitate crescută poate contribui la tensiuni la locul de muncă, pe măsură ce angajații mai tineri pledează pentru un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată.
Citește și: Multitasking: efectele negative pentru minte. Regula de 20 de minute care te scapă de acest obicei
Foto: Freepik
Un sondaj recent efectuat în rândul angajaților din industria financiară, tehnologică și a serviciilor profesionale a constatat o legătură între productivitatea scăzută și tensiunile generaționale la locul de muncă.
Lucrătorii din generația Z, în special cei nou-veniți pe piața forței de muncă, se află încă într-o etapă formativă a vieții, cu o dezvoltare cognitivă, socială și emoțională continuă. Pandemia COVID-19 a avut un impact unic asupra Generației Z, care prezintă o rezistență mai scăzută și o susceptibilitate mai mare la anxietate și depresie.
Generațiile mai în vârstă au acumulat înțelepciune și reziliență în urma unor traume colective precum recesiunile și 11 septembrie, care au contribuit la atenuarea efectelor pandemiei asupra sănătății mintale.
Traumele nerezolvate în urma unor evenimente precum pandemia pot avea efecte persistente asupra sănătății mintale, iar pe măsură ce pandemia lovește mai puternic, generația Z va fi mai simptomatică în ceea ce privește sănătatea mintală.
Un sondaj realizat în 2023 de Asociația Americană de Psihologie a arătat că 57% dintre lucrători își apreciază bunăstarea emoțională și psihologică.
Studiile au descoperit o legătură între rețelele sociale puternice și ratele mai scăzute de epuizare, un studiu realizat în Japonia sugerând reproiectarea mediilor de lucru pentru a stimula interacțiunea socială și a spori încrederea.
Lollipop, o companie axată pe îmbunătățirea legăturilor dintre supervizori și angajați, utilizează sondaje de puls prin intermediul aplicației sale pentru a prioritiza bunăstarea angajaților. Verificările periodice pot servi drept discuție sau negociere, în loc să impună angajaților o soluție unică.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Ortorexia: obsesia cu mâncatul sănătos. O tulburare modernă a obiceiurilor alimentare
Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
Dezechilibrul intestinal, un posibil declanșator al stresului. Impactul problemelor intestinale asupra anxietății
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Doar 5 minute pe zi! Tehnica simplă care îți poate reseta creierul
Latura întunecată a meditației despre care nimeni nu vorbește. Mituri și adevăruri despre mindfulness
1 decembrie, Ziua Națională a României. Radu Leca: Nu trebuie să fie singura zi când poporul român se simte patriot
Adevărul uimitor despre persoanele narcisiste. Diferența dintre percepție și realitate e mult mai mare decât s-a crezut
Cum să gestionezi dramele familiale în preajma sărbătorilor. Arta comunicării eficiente în mijlocul tensiunilor familiale
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
Atac de cord sau atac de panică? Mulți cheamă ambulanța pentru anxietate necontrolată
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
Cum apar fobiile: când frica ne controlează deciziile. Legătura subtilă dintre stres și fobie
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Procrastinarea: un obstacol emoțional care poate fi învins. De ce amânăm lucrurile importante și cum putem schimba asta
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.