Fenomenul numit "creierul TikTok" și impactul asupra dopaminei și capacității de concentrare. Cum ne afectează conținutul digital capacitatea de a ne concentra
Conținutul din social media poate interfera cu reglarea dopaminei prin doze scurte și repetate, reducând capacitatea de concentrare și afectând funcția...
Conținutul rapid, orientat spre recompensă, cum ar fi videoclipurile din social media, poate interfera cu reglarea dopaminei, făcând dificilă menținerea concentrării asupra sarcinilor fără gratificare imediată.
Pentru a menține niveluri sănătoase de dopamină și a îmbunătăți funcția cognitivă, este esențial să încorporați strategii precum exercițiile fizice regulate, somnul adecvat și gestionarea stresului în rutina zilnică.
Distracțiile digitale furnizează doze rapide de dopamină, declanșând un sentiment de dependență. Dopamina, un neurotransmițător care dă senzația de bine, este esențială pentru plăcere, recompensă, concentrare și motivație.
Cu toate acestea, un exces de doze rapide și superficiale de dopamină, precum vizionarea videoclipurilor scurte de pe TikTok, vă poate eroda capacitatea de concentrare prelungită. Acest fenomen se numește acum „creierul TikTok”, iar studiile arată că timpul excesiv petrecut pe ecran reduce durata de atenție și perturbă reglarea dopaminei.
Pentru a culege beneficiile dopaminei într-un mod mai durabil, este necesar să vă rupeți dependențele digitale și să încorporați în rutina zilnică nutrienți, activități și obiceiuri care stimulează dopamina. Este important să vă adaptați abordarea la ceea ce funcționează cel mai bine pentru dumneavoastră, deoarece nevoile și răspunsurile fiecăruia la diferite strategii pot varia.

Foto: Freepik @musefoto
Cum să crești nivelul de dopamină
Suplimentele pot spori producția de dopamină și pot susține sănătatea cognitivă, dar acestea ar trebui utilizate cu atenție și, în mod ideal, sub îndrumarea unui medic. Fasolea de catifea (Mucuna pruriens) este bogată în L-dopa, un precursor direct al producției de dopamină, care s-a dovedit a crește semnificativ nivelurile de dopamină, în special la persoanele cu boala Parkinson.
Glutationul, un antioxidant puternic, protejează creierul de stresul oxidativ, ceea ce este esențial pentru menținerea nivelului de dopamină. Rhodiola și ginkgo biloba îmbunătățesc concentrarea și claritatea mentală prin susținerea căilor dopaminei. L-tirozina, un aminoacid, îmbunătățește, de asemenea, dopamina, în special în condiții de stres.
Activitatea fizică este una dintre cele mai eficiente modalități de a crește nivelul de dopamină. Exercițiile fizice regulate, fie că este vorba de alergare, ciclism, dans sau chiar mers pe jos, declanșează eliberarea de dopamină și alți neurotransmițători care îmbunătățesc starea de spirit și sporesc concentrarea. Senzația "runner’s high” pe care o urmăresc adesea sportivii este un rezultat direct al acestei creșteri a dopaminei, ceea ce duce la o motivație sporită și la un sentiment mai mare de bunăstare.
Un somn de calitate este vital pentru menținerea unor niveluri sănătoase de dopamină și pentru asigurarea unei funcții optime a creierului. Privarea de somn nu reduce doar sensibilitatea receptorilor de dopamină, ci poate afecta și capacitatea creierului de a produce dopamină, ceea ce duce la scăderea motivației, scăderea concentrării și creșterea nivelului de stres.
Optați pentru alimente bogate în dopamină, cum ar fi bananele, avocado, migdalele, ouăle și carnea slabă, care sunt bogate în tirozină, un aminoacid precursor al producției de dopamină. Alimentele bogate în flavonoide pot îmbunătăți, de asemenea, funcția cognitivă și pot crește producția de dopamină, subliniind importanța dietei în susținerea nivelului optim de dopamină.
Gestionarea eficientă a stresului este esențială pentru menținerea unor niveluri sănătoase de dopamină. Tehnici precum mindfulness, meditația, jurnalul, exercițiile de respirație sau yoga pot proteja și chiar stimula producția de dopamină.
S-a demonstrat că meditația regulată sporește nivelurile de dopamină, îmbunătățește concentrarea și reduce anxietatea. Petrecerea timpului în aer liber poate reduce stresul și restabili atenția, deoarece natura oferă stimuli diverși care pot întineri resursele mentale.
Expunerea la frig, cum ar fi dușurile reci, băile cu gheață sau utilizarea unei camere de crioterapie, este o modalitate neconvențională, dar potențial eficientă de a crește nivelul de dopamină. Terapia cu lumină roșie, un tratament emergent care utilizează anumite lungimi de undă ale luminii pentru a îmbunătăți funcția celulară, s-a dovedit a stimula producția de dopamină, în special la persoanele cu afecțiuni neurodegenerative precum boala Parkinson.
Minimizarea distragerilor la locul de muncă poate contribui la reglarea dopaminei și la funcția cognitivă generală. Căștile cu anulare a zgomotului pot reduce la minimum distragerile auditive, în timp ce structurarea timpului de lucru pentru a include perioade specifice pentru sarcini precum e-mailurile, social media și munca concentrată poate ajuta la menținerea atenției și a productivității pe tot parcursul zilei.
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
-
Cele mai sănătoase mere și beneficiile lor pentru organism27.11.2025, 15:50
Importanța relațiilor pentru o minte sănătoasă. Familia și prietenii: pilonii unei minți sănătoase
De ce unii oameni își amintesc visele, iar alții nu? Ce se întâmplă, de fapt, în creier
Mindfulness și practica de a trăi în prezent: un instrument eficient împotriva anxietății și depresiei
EXCLUSIV Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
Criza vârstei mijlocii a dispărut. Tinerii suferă cel mai mult de probleme de sănătate mintală
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
EXCLUSIV Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
De ce privim în gol și ce implicații are pentru sănătatea noastră. Psihologia disocierii și privirii în gol
De ce nu poți să dormi? 4 lucruri provocate de schimbările climatice: Vom dezvolta anxietate climatică. Vom pierde 58 ore de somn
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
De cât somn avem nevoie, de fapt? Insomnia poate duce la probleme cardiace. Un psiholog recomandă 6 reguli importante
Procrastinarea: un obstacol emoțional care poate fi învins. De ce amânăm lucrurile importante și cum putem schimba asta
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
