Stresul și riscul de demență: cum afectează nivelurile de cortizol rezervele cognitive. Efectele stresului asupra funcțiilor cognitive
Stresul poate diminua beneficiile cognitive ale experiențelor de viață stimulative, afectând negativ persoanele cu demență și boala Alzheimer.
Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au descoperit că stresul poate submina beneficiile cognitive ale experiențelor de viață stimulative și satisfăcătoare, despre care se știe că îmbunătățesc cogniția la persoanele cu boala Alzheimer și alte forme de demență. Studiul, publicat în revista Alzheimer's & Dementia, sugerează că stresul fiziologic și psihologic poate reduce aceste beneficii.
Exercițiile de atenție și meditația pot, de asemenea, să reducă nivelul de cortizol și să îmbunătățească cogniția. Studiul sugerează că tehnicile de gestionare a stresului ar trebui să facă parte din prevenirea și îngrijirea demenței și a bolii Alzheimer.
Studii anterioare au arătat că scorurile puternice ale indicelui de rezervă cognitivă (CRI) au un beneficiu protector împotriva declinului cognitiv în rândul persoanelor cu boala Alzheimer. Aceste scoruri CRI se bazează pe factori precum experiențele de viață stimulatoare din punct de vedere cognitiv, un nivel de educație mai ridicat, locuri de muncă complexe, activități fizice și de petrecere a timpului liber continue și interacțiuni sociale sănătoase.
Stresul și declinului cognitiv
Un studiu care a analizat relația dintre scorurile CRI (cognitive-research-informed decision), cogniția și biomarkerii pentru boala Alzheimer la 113 participanți a constatat că scorurile CRI mai mari au fost asociate cu o cogniție mai bună. Cu toate acestea, ajustarea pentru măsurile de cortizol a redus această asociere benefică.
Scorurile CRI mai mari au fost, de asemenea, asociate cu o memorie de lucru mai bună la persoanele cu niveluri mai sănătoase de cortizol, dar nu și la cele cu niveluri de cortizol care indicau niveluri ridicate de stres psihologic.
Stresul cronic, cauzat de factori cum ar fi responsabilitățile de îngrijire, poate duce la niveluri ridicate de cortizol, deteriorând hipocampul, centrul cerebral asociat cu formarea memoriei, și potențial agravând simptomele demenței, confrom MedicalNewsToday.
Metode de a scăpa de stres care țin mintea ocupată
Un studiu a descoperit că ocupațiile complexe, cum ar fi piloții, medicii și analiștii financiari, pot ajuta la formarea rezervelor cognitive, dar nivelurile ridicate de stres persistent pot duce la creșterea nivelului de cortizol, ceea ce crește riscul de demență.
Pentru a menține funcțiile cognitive sănătoase, persoanele din aceste profesii trebuie să mențină strategii de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau terapia. Reducerea stresului este o abordare bine cunoscută pentru gestionarea simptomelor și comportamentelor asociate cu boala Alzheimer.
Practicarea activităților de stimulare mentală poate consolida căile neuronale și poate îmbunătăți memoria, rezolvarea problemelor și abilitățile de comunicare la persoanele cu declin cognitiv.
Patologii logopedici de la Spitalul Universitar Georgetown sugerează că implicarea în activități bazate pe limbaj, cum ar fi povestirea de povești, jocurile de cuvinte sau discuțiile despre evenimente actuale pot fi instrumente benefice pentru pacienții din clinica de memorie.
Stresul cronic poate afecta negativ memoria și comunicarea la persoanele cu demență, iar înțelegerea modului de gestionare a stresului alături de programele de stimulare cognitivă ar fi valoroasă în crearea unor planuri de tratament personalizate pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu demență. Studiul a fost limitat de dimensiunea redusă a eșantionului și de lipsa controlului asupra somnului, care afectează cogniția.
-
Băutura care îți poate rupe stomacul. Foarte mulți români o consumă12.04.2026, 13:44
-
Ce se întâmplă dacă înghiți apă de gură. Când este foarte grav12.04.2026, 11:34
-
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
Adevărul despre Blue Monday. De ce este LUNI cea mai deprimantă zi: "A fost menită să inspire oamenii, nu să incite la teamă"
EXCLUSIV Recesiune tehnică în România. Radu Leca: Va naște monștri
De ce reacționează creierul diferit în perioada Crăciunului
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Criza vârstei mijlocii a dispărut. Tinerii suferă cel mai mult de probleme de sănătate mintală
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
De cât somn avem nevoie, de fapt? Insomnia poate duce la probleme cardiace. Un psiholog recomandă 6 reguli importante
Ziua Internațională a Fericirii 2026: bunăstarea în era digitală
Ce este efectul Pratfall. Cum o mică stângăcie îți poate crește farmecul personal
Adevărul uimitor despre persoanele narcisiste. Diferența dintre percepție și realitate e mult mai mare decât s-a crezut
Nu mai ignora anxietatea: 4 metode naturale care o reduc în mai puțin de 15 minute
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când pui murături, faci zacuscă sau gem. Radu Leca, precizări
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
