Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Un nou articol din jurnalul Zoonoses aduce în prim-plan tendințele globale ale rezistenței antimicrobiene (AMR) în Campylobacter, un patogen zoonotic major responsabil pentru bolile de origine alimentară la nivel mondial. Studiul oferă o analiză cuprinzătoare a AMR în tulpinile Campylobacter la nivel global, dezvăluind informații importante despre factorii care influențează rezistența și răspândirea acesteia.
Echipa de cercetare a analizat 66.771 de genomuri de Campylobacter, inclusiv 24.115 de la C. coli și 42.656 de la C. jejuni, colectate din 53 de țări și regiuni între 1954 și 2023. Datele au fost obținute din depozite publice și constituie o bază solidă pentru examinarea tendințelor longitudinale ale AMR în această specie, potrivit News Medical.
Izolatele de Campylobacter au fost împărțite în 2.771 de tipuri secvență (ST), dintre care 45 au fost comune între oameni, păsări, porci, vite și mediu. Această prezență trans-specii evidențiază interconectivitatea transmiterii zoonotice.Studiul a identificat tendințe crescute de rezistență la mai multe clase de antibiotice, în special aminoglicozide, tetracicline și fluoroquinolone, în special la C. jejuni, în ultimii 23 de ani.
Cercetarea a explorat, de asemenea, factorii care ar putea contribui la creșterea AMR în tulpinile Campylobacter. Prin analiza datelor privind utilizarea antibioticelor, variabile climatice și indicatori socioeconomici din cadrul Băncii Mondiale, studiul a descoperit că acești factori pot influența gradul de rezistență din diferite țări și regiuni. Clima și statutul socio-economic par să joace un rol semnificativ în modul în care rezistența s-a dezvoltat în anumite zone.
Rezistența antimicrobiană în Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți - FOTO: Freepik@pikisuperstar
Un rezultat important al acestui studiu este crearea unui atlas genetic global al Campylobacter. Acest atlas oferă informații valoroase despre dinamica transmiterii AMR și poate fi esențial pentru înțelegerea modului în care rezistența se răspândește și evoluează atât în populațiile animale, cât și în cele umane.
Acest studiu subliniază necesitatea unei monitorizări continue a AMR în Campylobacter la nivel global. Cu informații despre distribuția spațială și temporală a rezistenței, rezultatele vor ajuta la formularea unor strategii pentru a reduce creșterea AMR în acest important patogen zoonotic. Atlasul genetic servește, de asemenea, ca un instrument fundamental pentru cercetările viitoare asupra factorilor care determină AMR și dezvoltarea de măsuri eficiente de control.
Studiul subliniază tendințele crescânde ale rezistenței antimicrobiene în Campylobacter, în special la C. jejuni, și identifică factori precum utilizarea antibioticelor, clima și condițiile socioeconomice ca posibili determinanți ai acestei creșteri. Crearea unui atlas genetic global al Campylobacter oferă informații valoroase pentru înțelegerea dinamicii transmiterii AMR și pentru dezvoltarea unor strategii de control eficient.
Infecția cu Campylobacter este o infecție bacteriană cauzată de bacterii din genul Campylobacter, care sunt frecvent întâlnite în intestinul animalelor, în special al păsărilor și al altor animale domestice. Cele mai comune specii care cauzează infecții la oameni sunt Campylobacter jejuni și Campylobacter coli. Această infecție este adesea asociată cu consumul de carne de pasăre sau produse de origine animală insuficient gătite sau contaminate.
Simptomele infecției cu Campylobacter includ:
- Diaree (uneori cu sânge),
- Dureri abdominale,
- Febră,
- Grețuri și vărsături,
- Oboseală generală.
În majoritatea cazurilor, infecția este autolimitantă și se rezolvă în câteva zile, dar în cazuri mai grave sau la persoanele cu sistem imunitar slăbit, poate necesita tratament cu antibiotice.
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Aceasta este temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Această boală a cauzat cele mai multe decese provocate de boli infecțioase în anul 2023.
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
O simplă legumă, aparent inofensivă, poate deveni dușmanul invizibil. Cartofii ne pot ucide în câteva zile.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
