Cu o rată de supraviețuire de doar 12,5% la cinci ani pentru stadii avansate la diagnosticare, această formă de cancer rămâne una dintre cele mai letale.
Cancerul pancreatic continuă să reprezinte o provocare semnificativă în oncologie, având una dintre cele mai scăzute rate de supraviețuire dintre toate formele de cancer. Cu o incidență ridicată și o diagnosticare adesea tardivă, cercetările recente se concentrează pe dezvoltarea unor metode eficiente de detectare timpurie și screening pentru a îmbunătăți prognoza pacienților. În acest context, progresele în identificarea factorilor genetici, biomarkerilor inovatori și tehnologiilor de imagistică avansată oferă noi perspective
Cancerul pancreatic rămâne una dintre cele mai temute forme de cancer, având o rată extrem de scăzută de supraviețuire și un prognostic rezervat. În Statele Unite, această formă de cancer se situează pe locul trei în topul cauzelor de deces cauzate de cancer, cu estimări de 66.440 de cazuri noi și 51.570 de decese în 2024, conform Societății Americane de Cancer.
Incidența este alarmantă, cu o rată de deces anuală de 11,1 la 100.000 de persoane, în timp ce supraviețuirea la cinci ani se menține la un procent dezamăgitor de 12,5%. Această situație se agravează și mai mult datorită diagnosticării adesea tardive, când majoritatea tumorilor sunt deja inoperabile.
Vezi și: Rybelsus, primul GLP-1 RA oral din lume. Diferența dintre Rybelsus și Ozempic
Progresele în domeniul geneticii au dezvăluit că cancerul pancreatic poate avea cauze genetice fundamentale, cu sindroame precum sindromul Peutz–Jeghers, sindromul Lynch și mutațiile BRCA2 având un impact considerabil asupra riscului de apariție a acestei forme de cancer. Sindromul Peutz–Jeghers, cauzat de mutația genei STK11, a fost asociat cu un risc crescut de cancer pancreatic, în timp ce sindromul Lynch, legat de mutațiile MLH1 și MSH2, și mutațiile BRCA2 sunt, de asemenea, factori de risc importanți.
Aceste descoperiri genetice au condus la dezvoltarea unor protocoale de screening mai sofisticate, care includ atât imagistica avansată, cât și testarea genetică pentru identificarea riscurilor, arată studiul publicat în Journal of Clinical Medicine.
Pentru pacienții care prezintă un risc crescut din cauza istoricului familial sau a mutațiilor genetice, screeningul devine o prioritate esențială. Recomandările curente sugerează începerea screeningului la vârste mai tinere, cu tehnici precum tomografia computerizată (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și ultrasonografia endoscopică (EUS).
De exemplu, persoanele cu sindromul Peutz–Jeghers sunt sfătuite să înceapă screeningul la vârsta de 35–40 de ani. În plus, integrarea abordărilor multi-modale, cum ar fi combinarea imagisticii cu profilurile de biomarkeri, se dovedește promițătoare pentru îmbunătățirea preciziei diagnosticului.
Vezi și: Nodulii pulmonari, diagnostic și tratament. Dr. Bogdan Tănase: Avem nevoie de biopsie
Tehnologiile emergente, inclusiv inteligența artificială și analizele avansate ale genomului, proteomului și metabolomului, sunt pe cale să revoluționeze metodele de detectare timpurie a cancerului pancreatic. Aceste inovații promit să îmbunătățească sensibilitatea și specificitatea testelor de screening, oferind o șansă mai mare de identificare precoce a bolii. Studiile prospective și cercetările pe termen lung sunt esențiale pentru evaluarea eficacității și a cost-eficienței acestor tehnologii.
Într-o eră a medicinei personalizate, adaptarea strategiilor de screening la profilurile individuale de risc devine tot mai importantă. Combinarea datelor genetice, de mediu și de sănătate poate îmbunătăți eficiența programelor de screening și poate minimiza intervențiile nejustificate.
Colaborarea între gastroenterologi, oncologi, radiologi, geneticisti și epidemiologi este crucială pentru dezvoltarea și implementarea unor instrumente de screening eficiente și pentru interpretarea corectă a datelor complexe.
Vezi și: Sedentarismul, asociat cu grave probleme de sănătate. Poate duce chiar la deces
Cancer pancreatic - FOTO: Freepik@Matan
Deși progresele tehnologice și strategice sunt promițătoare, există provocări semnificative în implementarea pe scară largă a programelor de screening pentru cancerul pancreatic. Acestea includ costurile ridicate, accesibilitatea tehnologiilor avansate și necesitatea unei educații continue a personalului medical și a pacienților. Studiile viitoare și inițiativele de cercetare vor juca un rol vital în abordarea acestor provocări și în optimizarea strategiilor de screening pentru a asigura o detecție timpurie și tratamente mai eficiente.
În concluzie, detectarea timpurie a cancerului pancreatic este esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor tratamentului și a supraviețuirii pacientului. Progresele în genetica, tehnologia de screening și cercetarea continuă oferă speranțe pentru un viitor în care cancerul pancreatic poate fi identificat și tratat mai eficient. Cu toate acestea, este nevoie de o abordare adaptată și personalizată, susținută de colaborarea interdisciplinară și de investiții în cercetare, pentru a transforma aceste progrese în realitate clinică și pentru a salva vieți.
Vezi și: Riscurile nutriționale ale vârstnicilor. Efectele pe care le au asupra sănătății
Cancerul pancreatic este o formă de cancer care începe în pancreas, un organ situat în spatele părții inferioare a stomacului. Pancreasul joacă un rol esențial, producând enzime pentru digestie și hormoni pentru reglementarea zahărului din sânge.
Cel mai frecvent tip de cancer pancreatic este adenocarcinomul ductal pancreatic, care își are originea în celulele ce căptușesc ductele ce transportă enzimele digestive din pancreas.
Din păcate, cancerul pancreatic este adesea diagnosticat abia în stadii avansate, când a avut timp să se răspândească în alte organe, deoarece simptomele apar de obicei prea târziu pentru a permite tratamente eficiente, potrivit Mayo Clinic.
Vezi și: 9 alimente ieftine care stimulează creierul. Nu costă mai mult de 10 lei
Din păcate, nu există semne timpurii de cancer pancreatic. Simptomele apar de obicei odată ce tumoarea începe să afecteze alte organe din sistemul digestiv.
Simptomele cancerului pancreatic pot include:
- Icter (îngălbenirea pielii).
- Urină închisă la culoare.
- Scaun deschis la culoare.
- Durere în partea superioară a abdomenului.
- Durere în mijlocul spatelui.
- Oboseală.
- Mâncărimi ale pielii.
- Greață și vărsături.
- Balonare.
- Lipsa apetitului.
- Cheaguri de sânge.
- Pierdere în greutate.
- Diabet nou-apărut.
Medicul dumneavoastră ar putea suspecta cancer pancreatic dacă ați dezvoltat recent diabet sau pancreatită, o afecțiune dureroasă cauzată de inflamația pancreasului.
Simptomele cancerului neuroendocrin pancreatic pot fi diferite de cele ale cancerului pancreatic tradițional, cum ar fi icterul sau pierderea în greutate. Simptomele pot varia, dar pot include diaree și anemie, potrivit Cleveland Clinic.
Află care sunt cele mai periculoase stadii ale cancerului pulmonar și de ce majoritatea pacienților ajung prea târziu la medic.
Crezi că ești sănătos. Analizele ies bine, simptomele lipsesc. Dar cancerul este deja acolo, iar urmările sunt fatale.
Mircea Diaconu și Steve Jobs au fost diagnosticați cu aceeași boală: cancerul de pancreas. Este una dintre cele mai agresive forme de cancer.
Femeile care sunt cele mai predispose la cancer. Vezi dacă ești în situația asta.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Supraviețuitorii de cancer, la mare risc. Medicii trag un semnal de alarmă despre adevărul cutremurător.
Conform unui studiu, pacientele mai în vârstă cu cancer mamar care utilizează cremă cu estrogen trăiesc mai mult.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Această combinație puternică luptă împotriva cancerului. Reface celulele bolnave.
Această proteină are un rol neașteptat în dezvoltarea cancerului.
Un simptom al cancerului a fost confundat cu menopauza. Diagnosticul a arătat un cancer agresiv în stadiul 4.
Un nou studiu arată că această analiză detectează cancerul colorectal în formă incipientă cu o precizie de 95%.
