Care sunt alimentele bune pentru dezvoltarea creierului la copii. Ce nu trebuie să le lipsească în primii trei ani de viață.
Alimentele pline de nutrienți, minerale și vitamine, introduse în meniul copiilor, sunt necesare atât pentru dezvoltarea fizică a acestora, cât și pentru dezvoltarea creierului și a funcțiilor cognitive. Diversificarea are rolul de a obișnui tubul digestiv al copilului cu alimentele noi, iar abia după un an, rolul nutritiv este preluat de alimentele solide, iar acest lucru nu înseamnă că laptele își va pierde beneficiile și aportul de nutrienți, ci nu mai este cel mai important aliment.
De altfel specialiștii în pediatrie recomandă diversificarea alimentară în jurul vârstei de 6 luni, cu plus minus câteva zile, alăptarea continuând atât timp cât este posibilă, din partea mamei și copilului.
”Nevoile nutriționale sunt foarte mari, foarte diverse. Avem nevoie de o alimentație nutritivă pentru o sănătate optimă, în toate părțile organismului, dar, bine-înțeles, creierul are și el nevoile lui.
Până la vârsta de 2 ani, creierul se dezvoltă foarte accelerat, atingând 80% din greutatea pe care o va avea la maturitate. Și atunci, noi trebuie să ne asigurăm că oferim toți nutrienții necesari pentru dezvoltarea și protejarea creierului, dar și pentru funcțiile cognitive normale”, a explicat Oana Valah, specialist în nutriție, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.
Potrivit specialistului în nutriție, oul trebuie introdus în alimentația copilului din primii 3 ani, acesta fiind un aliment foarte complex, bogat în vitamine (complexul de vitamina B, vitamina A, C, E, D și K) și minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu), dar și colina, o componentă a lecitinei. Colina joacă un rol în dezvoltarea creierului și poate să îmbunătățească memoria. Studiile au sugerat că lecitina este benefică pentru cei cu afecțiuni neurologice, precum boala Alzheimer sau alte forme de demență.
”Este bine să introducem oul în alimentația copilului din primele 1000 de zile de viață. Sunt studii care arată că acei copii care consumă ou au un IQ mai ridicat față de cei care consumă dulciuri, zahăr”, a explicat Oana Valah.
Spanacul, este considerat un superaliment, o plantă-minune, ce poate fi consumată ca atare, în salate, dar și preparat, de multe ori trimițându-ne cu gândul la copilărie și la Popeye Marinarul.
Spanacul are un conținut ridicat de substanșe nutritive, cu beneficii asupra sănătății. ”Am făcut o omletă verde, pe care o putem servi la micul dejun sau o putem lua la școală. Fie o umplem cu o cremă de brânză, cu avocado sau cu un pește, care este bogat în Omega 3, - acizii grași esențiali sunt foarte importanți pentru dezvoltarea creierului. Recomand peștii mai mici, ca de exemplu, sardina, macroul sau heringul”, a adăugat ea.
Pentru desert cu beneficii asupra sănătății creierului, specialistul în nutriție a sugerat iaurtul cu fructe de pădure și fulgi de cacao. ”Cacaua crește fluxul sangvin către creier, avem o oxigenare mai bună, bogat în antioxidanți, antiinflamatori. Studiile arată că îmbunătățește capacitatea de a învăța vizual, dezvoltă memoria vizuală”.
Vezi și: Sănătatea microbiomului, îmbunătățită din alimentație. Semnele apar după numai o săptămână
Portocalele, citricele sau alte alimente bogate în vitamina C - care este necesară pentru creier, deoarece formează neurotransmițătorii.
Kefirul. Studiile sugerează că un consum de alimente fermentate cu culturi vii poate adăuga bacterii ”bune” microbiomului. Kefirul, o băutură din lapte fermentat cu un gust picant, este unul dintre aceste probiotice puternice care poate ajuta la readucerea microbiomului dumneavoastră în echilibru. De altfel, a fost dovedită legătura dintre sănătatea microbiomului și sănătatea creierului.
Alimentele pe care le consumăm pot avea un impact important asupra structurii și sănătății creierului nostru. Astfel, un stil de viață sănătos și o dietă echilibrată poate susține funcția cerebrală atât pe termen scurt, cât și lung, notează Medical News Today.
Creierul este un organ care consumă multă energie, folosind aproximativ 20% din caloriile corpului, așa că are nevoie de mult ”combustibil bun” pentru a-și menține concentrarea pe tot parcursul zilei.
De asemenea, creierul are nevoie de anumiți nutrienți pentru a rămâne sănătos. Acizii grași Omega-3, de exemplu, ajută la construirea și repararea celulelor cerebrale, iar antioxidanții reduc stresul celular și inflamația, care sunt legate de îmbătrânirea creierului și de tulburările neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.
Care sunt cele mai bune 12 alimente pentru creier
Uleiul de pește este o bună sursă de acizi grași Omega-3. Aceștia ajută la construirea membranelor din jurul fiecărei celule din organism, inclusiv a celulelor creierului.
Prin urmare, acestea pot îmbunătăți structura celulelor cerebrale numite neuroni. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Miturile diversificării la bebeluși, demontate. Medic: Mărul cu biscuite, depășit
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Această investigație este esențială în cazul nou-născuților. De acest lucru depinde dezvoltarea creierului lor.
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
Psihologul Ramona A. Dumitru ne-a vorbit despre trucurile promovate că ajută la eliminarea atacului de panică.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
Concentraţii ridicate de microplastice şi nanoplastice au fost descoperite în placenta copiilor născuţi prematur.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
