Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID

Pandemia COVID-19 a cauzat o mortalitate fără precedent și a avut rate de morbiditate mai ridicate decât orice altă boală din ultimele decenii. Deși pandemia a fost adusă sub control prin eforturi concertate de vaccinare, efectele infecției cu SARS-CoV-2 continuă să afecteze sănătatea oamenilor la nivel global.

Long COVID și impactul asupra sănătății cognitive

Post-acute sequelae of SARS-CoV-2 infection (PASC), cunoscut sub numele de long COVID, a fost recunoscut ca o problemă majoră de sănătate publică. Printre cele mai raportate și debilitante simptome se numără "ceața mentală" - o afectare cognitivă care reduce memoria, concentrarea și funcțiile executive.

Studiile arată că problemele de memorie și disfuncțiile cognitive apar la până la 88% dintre persoanele cu Long COVID, indiferent de vârstă sau severitatea infecției inițiale.

Pacienții descriu această ceață mentală ca pe o stare persistentă de confuzie, dificultăți în gândire clară, amnezie și reducerea capacității de a îndeplini sarcini obișnuite. Spre deosebire de oboseala cognitivă tipică, ceața mentală asociată Long COVID poate persista luni sau chiar ani după infecția acută.

Mecanisme posibile ale apariției ceții mentale în long COVID

Mai multe ipoteze au fost propuse pentru a explica mecanismele din spatele ceții mentale. Printre acestea se numără factori neurologici, inflamatori și vasculari.

Factori neurologici

Există dovezi că SARS-CoV-2 poate afecta creierul indirect, prin neuroinflamație și alterarea semnalizării neurochimice. Studiile pe modele animale arată că infecțiile chiar ușoare pot duce la activarea prelungită a microgliilor, afectând rețelele neuronale și funcțiile cognitive.

Dezechilibrul neurotransmițătorilor precum dopamina și serotonina, implicați în atenție și reglarea emoțiilor, ar putea contribui la simptomele descrise de pacienți: gândire înceată, dificultăți de concentrare și tulburări de dispoziție, potrivit News Medical.

Factori inflamatori

Neuroinflamația este considerată unul dintre principalii factori declanșatori ai ceții mentale. Nivelurile crescute de citokine proinflamatorii, în special chemokina CCL11, au fost asociate cu deteriorarea cognitivă observată la pacienții cu simptome persistente.

În unele cazuri, fenomenul cunoscut drept "furtună de citokine" – un răspuns imunitar hiperactiv – poate persista mult după faza acută a bolii, afectând bariera hematoencefalică și agravând astfel disfuncțiile cognitive.

Mecanisme vasculare și hipoxice

Disfuncția vasculară reprezintă un alt mecanism propus. S-au identificat leziuni microvasculare și disfuncții endoteliale la pacienții cu simptome cognitive persistente, ceea ce poate afecta fluxul sanguin cerebral și, implicit, funcția cognitivă.

Hipoxia, adică scăderea nivelului de oxigen în sânge, chiar și subtilă, poate deteriora neuronii, contribuind astfel la apariția simptomelor precum confuzie, probleme de concentrare și pierderi de memorie.

Simptomele ceții mentale și impactul asupra vieții de zi cu zi

Ceața mentală se manifestă printr-o serie de deficiențe cognitive, printre care dificultăți de atenție, pierderi de memorie, încetinirea vitezei de procesare a informațiilor și afectarea funcțiilor executive.

Mulți pacienți se plâng de epuizare mentală după eforturi cognitive, dificultăți în găsirea cuvintelor, probleme în multitasking, ceea ce le scade încrederea în sine și performanța la locul de muncă sau în viața personală.

Simptomele cognitive sunt adesea agravate de tulburările de somn, depresie sau anxietate, amplificând povara bolii și afectând profund calitatea vieții.

Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID - FOTO: Freepik@gzorgz

Ce spun cercetările recente despre Long COVID și ceața mentală

Evaluările neuropsihologice confirmă deteriorări obiective ale atenției, memoriei de lucru și vitezei de procesare la pacienții cu Long COVID.

Tehnicile moderne de neuroimagistică au identificat modificări structurale și funcționale în hipocamp și cortexul prefrontal, susținând ipoteza unor procese de neurodegenerare declanșate de infecția cu SARS-CoV-2.

Mai mult, chiar și persoanele care au avut forme ușoare de COVID-19 prezintă markeri de neuroinflamație crescută, indicând necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin efectele pe termen lung asupra creierului.

Tratamente emergente pentru ceața mentală asociată Long COVID

Abordări farmacologice

Se testează utilizarea medicamentelor antiinflamatoare, cum ar fi corticosteroizii și inhibitorii de citokine, pentru ameliorarea simptomelor cognitive.

De asemenea, modafinilul, un medicament utilizat în tratamentul narcolepsiei, este investigat pentru potențialul său de a stimula funcțiile cognitive la pacienții cu Long COVID.

Antioxidanții și agenții neuroprotectori, care susțin sănătatea neuronală, sunt alte direcții promițătoare în cercetare.

Intervenții non-farmacologice

Tehnicile de reabilitare cognitivă și stimularea cerebrală noninvazivă (cum ar fi stimularea magnetică transcraniană) au arătat rezultate încurajatoare în îmbunătățirea funcțiilor cognitive.

Terapia cu oxigen hiperbaric a demonstrat, de asemenea, potențial în îmbunătățirea perfuziei cerebrale și a funcției cognitive la pacienții afectați de Long COVID.

Înfruntarea ceții mentale post-COVID

Ceața mentală asociată Long COVID este o problemă serioasă, care afectează profund viața celor care au suferit de COVID-19.

Deși tratamentele emergente sunt promițătoare, sunt necesare cercetări suplimentare pentru dezvoltarea unor terapii eficiente și pentru optimizarea strategiilor de îngrijire medicală.

Recunoașterea acestui fenomen de către comunitatea medicală este esențială pentru sprijinirea pacienților și pentru îmbunătățirea calității vieții acestora.