Un nou studiu sistematic sugerează că dislipidemia, o tulburare de lipide asociată frecvent cu bolile coronariene, ar putea avea un efect paradoxal asupra riscului de rupere a anevrismelor...
Vezi și: Legătura dintre îmbătrânire și Alzheimer. Ce se întâmplă în creier pe măsură ce trec anii
Analizând cinci studii clinice, cercetătorii au descoperit o relație inversă între hipercolesterolemie și riscul de hemoragie subarahnoidiană anevrismală (aSAH)
Dislipidemia, asociată în mod obișnuit cu boala coronariană, are efecte nesigure asupra bolii arteriale cerebrale, în special asupra riscului de rupere a anevrismelor intracraniene.
O revizuire sistematică recentă a încercat să clarifice această asociere prin analiza studiilor clinice care compară pacienții cu hemoragie subarahnoidiană anevrismală (aSAH) cu cei cu anevrisme intracraniene nefracturate (UIA), potrivit National Library of Medicine.
Pentru a aduna date relevante, cercetătorii au căutat în bazele de date MEDLINE, Embase și Web of Science pentru studii clinice care au examinat riscurile de rupere asociate cu dislipidemia.
Programul de Evaluare Critică a Abilităților (CASP) a fost utilizat pentru a evalua riscul de părtinire în studiile incluse. Din 149 de citații, cinci studii de tip caz-control au îndeplinit criteriile de eligibilitate și au fost analizate în cadrul acestei revizuiri.
Vezi și: Ora administrării medicamentelor antihipertensive, fără impact asupra efectului acestora
Anevrism - FOTO: Freepik@kjpargeter
Revizuirea a relevat o relație inversă generală între hipercolesterolemie și riscul de rupere a anevrismelor intracraniene. Toate studiile incluse au sugerat că nivelurile crescute de colesterol ar putea fi asociate cu un risc redus de rupere a aneurismului. Totuși, studiile au avut un risc ridicat de părtinire, ceea ce pune la îndoială fiabilitatea acestor rezultate.
Revizuirea sistematică a identificat toate cele cinci studii ca având un risc ridicat de părtinire. Dificultăți practice, cum ar fi includerea pacienților cu aSAH decedați subit, complică capacitatea de a evalua cu exactitate părtinirea. Cu toate acestea, studiile indică colectiv un efect protector potențial al dislipidemiei asupra ruperii anevrismului, ceea ce necesită o interpretare atentă.
Având în vedere utilizarea pe scară largă a statinelor și altor medicamente pentru scăderea lipidelor, este dificil să se distingă efectele dislipidemiei de cele ale tratamentului. Un studiu a indicat un efect protector al dislipidemiei asupra ruperii anevrismului, independent de tratamentele antihiperlipidemice. Acest lucru sugerează că relația inversă observată ar putea să nu rezulte exclusiv din utilizarea medicamentelor.
Revizuirea subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine rolul dislipidemiei și al utilizării statinelor în riscul de rupere a anevrismelor. Studiile prospective care investighează pacienții cu dislipidemie care nu sunt pe statine ar putea oferi perspective mai clare. În plus, studiile axate pe impactul terapiei cu statine asupra riscului de rupere în anevrismele stabilite ar putea fi valoroase.
Evidența actuală sugerează o asociere paradoxală între dislipidemie și riscul redus de rupere a anevrismelor intracraniene. Cu toate acestea, riscul ridicat de părtinire și influența terapiei cu statine complică interpretarea acestor rezultate. Cercetările viitoare ar trebui să vizeze colmatarea acestor lacune și explorarea mecanismelor din spatele asocierilor observate.
Vezi și: Paracetamolul în combinație cu alte medicamente, riscuri uriașe. Poate duce la sângerări
Un anevrism cerebral, cunoscut și sub numele de anevrism intracranian, este o umflare anormală a unui vas de sânge din creier, asemănătoare cu o bărcuță agățată de un codiță. Acest tip de anevrism se formează atunci când sângele care curge prin vasul respectiv exercită presiune asupra unei zone slabe a peretelui vasului, provocându-i dilatarea.
În cazul în care anevrismul se fisurează sau se rupe, poate duce la sângerări în creier, cunoscute sub denumirea de accident vascular cerebral hemoragic, potrivit Mayo Clinic.
Cel mai frecvent, rupturile de anevrisme apar în spațiul dintre creier și țesuturile subțiri care îl acoperă, rezultând într-o hemoragie subarahnoidiană. Deși anevrismele cerebrale sunt destul de comune, majoritatea nu reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătate, mai ales dacă sunt de dimensiuni mici și nu cauzează simptome.
Anevrismele sunt adesea descoperite în timpul unor investigații pentru alte probleme de sănătate. Totuși, atunci când un anevrism se rupe, situația devine rapid critică și necesită intervenție medicală de urgență.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
