Colita de fermentație - cauze și simptome. Persoanele stresate, mai predispuse

Colita de fermentație este tipul de colită care apare în urma florei de fermentație ce se dezvoltă la nivelul primei părți a colonului. Flora de fermentație este necesară pentru digestie, însă unele dintre alimentele cu un conținut ridicat de celuloză, din fructe și legume, pot determina inflamarea colonului.

Astfel, apare colita de fermentație, iar dintre simptomele specifice se numără durerile abdominale, diareea și scaunele cu sânge. În acest caz, persoana diagnosticată cu tipul acesta de colită va avea o reală problemă privind dieta cu fructe și legume, o dietă necesară pentru aportul de vitamine, minerale și nutrienți, deoarece pe fondul reacțiilor asupra organismului va evita aceste produse

Vezi și: Durerea abdominală, cauze și simptome. Când trebuie ajuns de urgență la spital

Colita  - cauze și simptomele

Colita este boala care se manifestă printr-un nivel ridicat de inflamație la nivelul colonului, existând o multitudine de cauze ale bolii, printre care boala inflamatorie intestinală (BII), colita ischemică, reacțiile alergice, invazia pereților colonului de celulele albe din sânge și colita microscopică.

Printre simptomele tipice pe care le are colita se află: durerea abdominală, crampele și diareea cu sau fără sânge în scaun. De asemenea, colita prezintă și o serie de simptome secundare, iar cele mai frecvente sunt:

- febra

- frisoanele

- senzația de oboseală

- deshidratarea

- inflamația la nivelul ochilor

- inflamarea articulațiilor

- inflamație la nivelul pielii.

Colita, în funcție de cauză, se împarte pe următoarele categorii:

- colita inflamatorie a intestinului

- boala Crohn (colita ulcerativă)

- colita microscopică

- colita chimică

- colita ischemică

- colita infecțioasă (intoxicații alimentare)

- cauzată de medicamente, notează EMedicineHealth.

Vezi și: Bolile inflamatorii intestinale și sindromul COLONULUI iritabil. Care este principala diferență

Colita - diagnostic

Această afecțiune intestinală poate fi diagnosticată de medicul generalist, dar și de cel gastroenterolog, astfel:

Anamneză - prin informarea cu privire la simptomele, istoricul medical, precum și istoricul medical al rudelor.

Examenul clinic permite medicului să observe o serie de semne care să ajute la stabilirea diagnosticului.

Analizele de sânge vor evidenția prezența unei infecții, precum și alte semne care să vină în sprijinul medicului pentru punerea unui diagnostic corect.

Analizele de urină și coprocultură sunt necesare, de asemenea, pentru identificarea unor semne.

Testele imagistice. CT poate fi folosită pentru vizualizarea colonului și a cavității abdominale, însă la fel de utilă poate fi și ecografia.

Colita - tratament și prevenție

Tratamentul colitei depinde de cauza care a declanșat-o, astfel, unele dintre cazuri presupun stabilizarea semnelor vitale și ameliorarea simptomelor. Dacă nu este posibilă hidratarea pe cale orală se va recurge la perfuzii intravenoase. De asemenea, antibioticele se administrează numai în cazul în care cauza este de natură infecțioasă.

Pe lângă acestea este necesară adoptarea unui stil de viață sănătos: renunțarea la fumat și alcool, ținerea sub control a tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului și a glicemiei. Astfel, schimbarea stilului de viață poate fi considerată o formă de prevenție pentru apariția colitei. De asemenea, este recomandată activitatea fizică, precum și reducerea stresului.

Obiceiul BANAL care te va face să renunți la al doilea, al treilea pahar de alcool. Testul genial pe care trebuie să-l încerci

Este cunoscut faptul că reducerea consumului de alcool scade riscul bolilor cardiovasculare, a diabetului de tip 2, precum și a diferitelor tipuri de cancer.

De altfel specialiștii recomandă ca femeile să nu consume mai mult de o porție de alcool pe zi, o porție însemnând 150 ml de vin, în timp ce bărbații au voie două porții. Mai mult decât atât, consumul de alcool să nu fie zilnic, dar nici să nu se exagereze prin cumulare în weekend.

Pe lângă problemele deja menționate, consumul regulat de alcool ”favorizează depozitarea grăsimilor, deoarece organismul acordă prioritate metabolizării alcoolului în organism în detrimentul alimentelor, dacă cele două sunt consumate în același timp”, susține nutriționistul Jean Hanks, citat EatThis. În plus, Hanks spune că alcoolul poate ”interfera cu un somn bun”, în timp ce ”consumul excesiv de alcool este legat de afectarea ficatului și de creșterea tensiunii arteriale”.

Deși multora le este greu să renunțe la al doilea sau al treilea pahar (după caz), chiar dacă asta ar însemna un lucru bun pentru sănătatea lor, se pare că a fost găsită soluția și la această problemă. Concret este vorba despre un obicei pe cât de banal, pe cât de simplu, iar acest fapt este arăta de un studiu recent, ce a fost publicat în Addiction, revista Societății pentru Studiul Dependențelor.

Testul genial pe care trebuie să-l încerci

Potrivit studiului la care au participat 260 de gospodării din Marea Britanie, care consumau în mod obișnuit două sticle de 750 ml de vin în fiecare săptămână, acestea au fost îndrumate să adopte un nou obicei timp de două săptămâni. Astfel, Unii dintre ei au îndrumați să cumpere sticle de 750 ml, alții sticle mai mici. În același timp unii trebuiau să bea din pahare de 350 ml, iar alții din pahare de 290 ml. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Sindromul colonului iritabil, 14 alimente care-l provoacă. Pe unele le mănânci zilnic, dar habar nu aveai: Poți face și cancer și tensiune arterială