Copilul se simte prins într-o situație pe care nu o înțelege și din care poate ajunge pacient al cabinetelor de psihologie sau chiar psihiatrie.
Divorțul are un impact major asupra copilului, mai ales dacă acesta este încă mic, la o vârstă în care este în formare, în contextul în care multe dintre noțiunile și discuțiile pe care le poartă adulții sunt departe de puterea sa de înțelegere.
”Vom avea surpriza neplăcută, să avem un copil nepregătit. Este absolut derizoriu și inutil, oo combinație de cuvinte care spune în felul următor: Eu și cu tati divorțăm! Eu și cu mami divorțăm!
Copilul nu înțelege ce înseamnă divorțul, el vede ca pe un cancer emoțional. El vizualizează acest război ca făcând parte din viața lui. Unde intervine trauma?
Intervine în câteva cuvinte: Eu cu cine rămân? Eu cu cine dorm? Eu al cui voi fi? Eu de cine am să fiu iubit? Eu pe cine voi asculta? Eu cu cine mă voi sfătui?
O ramificație 100 la sută toxică, îndoctrinată. Uluitor de crezut că un copil poate realiza acest sistem elevat de raționament.
Dar acest lucru se întâmplă, indiferent de vârsta copilului. Temerile sunt aceleași și intervine aici o întrebare simplă: Contează cum cei doi adulți rezolvă situațiile cognitive pe care copilul le ridică? Da. De ce?
Fiindcă fără comunicare există posibilitatea ca acest copil să devină, pentru mult timp, pacient al cabinetelor de psihoterapie și psihologie, și de ce nu, de psihiatrie.
Tulburarea de anxietate și de stres crește vertiginos, apare cea de epuizare, apare panica, apoi panica și depresia”, a declarat psihologul Radu Leca în cadrul emisiunii Ultrapsihologie de la DC News.
Totodată, psihologul explică de ce se ajunge în ”aceste zone gri” ale descărcărilor emoționale 100% negative, dar și de ce se ajunge la ”această formă de pedepsire a unui copil, ce nu are nicio vină”.
Potrivit psihologului, totul se datorează unui fapt simplu: mândria activă dintre cei doi părinți ajunși la divorț.
”Părinții, din mândrie, ajung să creeze un război pe care nici ei nu îl înțeleg, discută lucruri rele în fața copiilor.
Și acum să partiționăm emisiunea, în așa fel încât să și rămâneți cu ceva, nu doar cu o informație brută.
1. De ce copilul suferă? Din neputință. Nu are cu cine să vorbească, nu înțelege actul legal. Nu înțelege cuvântul, în schimb aude la școală discuții pe care nu doar că le înmulțește cu 10, 100, 1.000 în funcție de tipul de persoană de la care le aude, dar și întâmplările pe care ceilalți colegi le spun la școală, le însușește ca și cum ar fi ale lui.
2. Simte copilul violența psihologică dintre cei doi adulți ce se înfiripă și se manifestă luni de zile până când divorțul este pronunțat și fiecare dintre tutori se duce la casa sa? Da. Această violență nu este rea, ci oribilă și pe care copilul o integrează ca fiind o pedeapsă.
Pedeapsa pe care mama i-o aplică tatălui și lui, pedeapsa pe care tatăl o aplică mamei și lui.
La întrebarea pe care am auzit-o, din păcate, de mii de ori, Tati, tu ai divorțat de mine? Este îngrozitor. Sau Mami, tu ai divorțat de mine?
Aceste elemente psihoemoționale care se repetă și care provoacă un zbucium mare în interiorul universului unui copil, distrug până la atom, consțința și imaginea de sine echilibrată a unui copil.
Din punct de vedere religios, în funcție de religia pe care o asculți și în care te încrezi, divorțul este interzis.
Sunt unul dintre puținii psihologi care a spus în felul următor, de-a lungul timpului, nu o dată, ci de sute de ori. Gândiți-vă bine înainte să divorțați. Puteți face eforturi de a crea un univers stabil 90% pentru copilul vostru. Ca o piesă de teatru, o perioadă, până când acesta conștientizează realitatea.
Le spun următorul lucru celor care ajung la mine, cu foarte mult drag, cu etică și cu maximă responsabilitate. Ce înțelege un copil de 2,3,4 sau 5 ani dintr-un divorț?
Înțelege doar că mami nu mai este mami, tati nu mai este tati, cu cine rămâne el, el al cui este, îl vede pe unul dintre părinți din ce în ce mai rar și brusc în viața sa mai apare al treilea părinte, iar în timp al patrulea părinte.
Un copil mic va ajunge să-i spună părintelui vitreg tata sau mama și brusc copilul va avea 2 tați și două mame.
De aceea, vin astăzi în fața voastră perfect deschis și acceptându-vă furia, în cazul în care se va manifesta vis a vis de mine, și vă spun în felul următor: Gândiți-vă bine la consecințe înainte să divorțați.
Nu vă așteptați să trăiți în iluzia, o iluzie macabră, în care să mergeți pe ideea că lasă că el crește și o să înțeleagă cine este de vină.
Fiindcă nu se va pune problema, niciodată, de vină singulară, ci de vină împărțită.
3. Își dă seama copilul de împărțirea vinei? Respectiv Cine ce spune, cine ce face, cine ce a făcut? Și avem două variante: da sau nu.
În mare parte, copiii până la 12-14 ani merg pe ideea de nu. Nu, nu înțeleg, nu știu, nu vreau să cred, nu vreau să aud. Nu vreau.
Acest lucru se întâmplă pentru că el, copilul, este un copil împărțit.
Psihologia copilului împărțit este unică în lume, fiindcă ea atrage de la sine o discuție separată, când copilul va încerca să trăiască în spațiul virtual, alegându-și de acolo oameni ce îi devin părinți și despre care el spune că sunt mai buni decât cei naturali.
Nu uitați, vă rog, de pericolul pedofililor din interiorul spațiului online, cât de mulți sunt și, din păcate, cât de liberi sunt. (...)
Copilul vostru când vă înlocuiește, vă poate înlocui oricând cu un pedofil, doar fiindcă acesta va munci să îi ofere copilului vostru atenție de voi nu mai aveți răbdare și chef”, a mai spus psihologul.
Mai mult decât atât, Radu Leca susține că răspunsurile cu privire la modul în care copilul este afectat emoțional în timpul divorțului, ”conțin multiple elemente” de care părinții trebuie să aibă grijă și să își formeze ideile în timp.
”Este extrem de neplăcut faptul că un divorț atât timp cât nu este realizat în prezența unui specialist în psihologie, să afecteze moral, individual subiectiv, psihologic copilul.
De ce? Fiindcă părintele 1 sau părintele 2 nu a discutat cu copilul și atunci copilul se află într-o situație de limită, extrem de tensionată care sună în felul următor: Mami și cu tati divorțează, eu nu țtiu clar al cui voi fi. Nu știu clar cu cine rămân, nu știu cine mă ia de la școală, cum voi fi împărțit. Acest copil împărțit se va simți împărțit emoțional 100 la sută.
El va genera noaptea, și ziua, pe ascuns, râuri mari de lacrimi. Se va îngrășa sau va slăbi rapid, va trece de la extrema furtului mâncării în timpul nopții, la refuzul hranei.
Bulimia sau anorexia, respectiv bulimia și anorexia, vor fi prezente în viața sa, în conformitate cu drumul pe care a apucat-o, din punct de vedere emoțional”, a mai spus Radu Leca.
Mai multe în video:
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
