EXCLUSIV COVID-19, stres. Psiholog: Nu cred că ajută să ne credem mai deștepți, că noi înțelegem mai bine lucrurile

"Este normal să fim neliniștiți și îngrijorați pentru că situația actuală este cea mai propice dezvoltării stresului", afirmă psihoterapeutul și psihologul clinician Gabriela (Culda) Groza, cadru didactic la UBB Cluj. Specialistul spune că organismul nostru are mai multe modalități prin care încearcă să facă față situațiilor stresante. Unele, sănătoase, precum tehnicile de meditație, rugăciunea, căutarea suportului social, căutarea de soluții, sportul. Iar altele, nesănătoase: evadarea din situație prin consumul excesiv de alcool, fumatul excesiv, agresivitatea, depresia.

De aceea, ar fi bine „să vedem ce funcționează la noi, ce ne liniștește cu adevărat. În situații de criză, psihicul apelează implicit la mecanisme care au mai fost folosite și în trecut și care au funcționat, adică au redus stresul (indiferent dacă modalitatea a fost una sănătoasă sau nesănătoasă). Este bine să ne gestionăm strategiile și să le păstrăm pe cele sănătoase și care funcționează", subliniază psihologul.

Câteva recomandări argumentate ale psihoterapeutului Gabriela (Culda) Groza:

"1. Pe mine mă ajută mereu, în astfel de situații, să-mi amintesc cuvintele lui Marcus Aurelius: «Dați-mi liniștea de a accepta lucrurile ce nu le pot schimba, curajul de a le schimba pe cele ce se pot schimba, și înțelepciunea de a le putea distinge unele de altele». Având asta în minte, mă întreb: ce pot face? ce depinde de mine? În contextul actual, ce putem face și depinde de noi este să respectăm toate recomandările date de către autorități. Nu cred că ajută să le punem la îndoială și nici să ne credem mai deștepți având siguranța că noi înțelegem mai bine lucrurile. Eu mă gândesc că este foarte probabil ca eu să nu dețin toate informațiile pe care le dețin cei care sunt în poziția de a gestiona situația răspândirii coronavirusului. Mă gândesc de asemenea că este posibil ca anumite informații să fie mai înțelept să nu le transmită în societate (evitând astfel panica) și ascult responsabil ce mi se spune să fac/să nu fac. Asta pot face, ține de mine și este în controlul meu.

Pe de altă parte, accept că suntem într-o situație în care trebuie să acceptăm că indiferent ce facem, nu depinde numai de noi, iar agitația și stresul nostru nu pot diminua riscul, doar amplifică consecințele.

2. Un alt mod de a ne liniști este a ne exercita controlul asupra modului în care trăim această perioadă. Rutinele și ritualurile sunt o bază de stabilitate în viețile oamenilor. Acum, mai mult ca oricând avem nevoie de controlul și liniștea dată de rutine și ritualuri, deci, să nu renunțăm la ele. Personal, îmi continui lectura de dimineață, parțial și mișcarea (sigur, în limitele posibile), mesele cu soțul meu, discuțiile cu prietenii etc.

3. Planificarea este un mod de gestionare a stresului chiar și în condiții normale. Cu atât mai mult acum, avem nevoie de planificare. În ceea ce mă privește, îmi planific mereu activitățile/zilele cu o săptămână înainte. Știu de azi ce urmează să fac în următoarele șapte zile. Este un mod bun de a dobândi sentimentul de control asupra vieții/timpului/programului. Evident că în condițiile actuale, nu mai pot face ce aș fi făcut în mod normal, însă sunt foarte multe proiecte rămase în urmă și care-mi ocupă calendarul în următoarea perioadă.

Amintiți-vă toate momentele în care v-ați spus "dacă aș avea timp", "când voi avea timp".

Dacă suntem însă în situația în care nu avem astfel de proiecte din trecut sau dacă acestea nu se pot desfășura în condițiile actuale, este un moment bun de introspecție. De unde pornim în crearea de proiecte personale? De la valori. Este foarte important ca înainte de a ne seta obiective (personale sau profesionale) să ne cunoaștem bine valorile, putând astfel să ne conectăm obiectivele cu valorile. Este un exercițiu bun acela de a ne identifica primele 3-5 valori întrebându-ne ce contează cu adevărat pentru noi. Orice proiect conectat cu valorile individuale aduce sens și bogăție vieții.

4. Cred că este un prilej bun de a apela la suportul social a celor apropiați (chiar și discuțiile mai dese telefonice cu membrii familiei sau cu prieteni constituie un important suport emoțional) și de a ne întări relațiile interpersonale. Unul dintre rolurile pozitive pe care le pot avea situațiile negative este acela de a suda anumite relații interpersonale.

Avem un prilej bun de a ne suna familia și prietenii spunându-le că-i iubim, întrebându-i dacă sunt bine, exprimându-ne grija pentru ei și oferindu-le ajutorul. Chiar ne face să ne simțim mai bine când suntem uniți. Ne aduce emoții pozitive un mesaj în care cineva drag ne scrie, "sper că ești bine" sau "ai grijă de tine" sau primim un telefon de la o persoană care vrea doar să ne audă.

Toate sunt modalități de întărire a relațiilor interpersonale. Iar asta și noi putem face. Putem să spunem o vorbă bună, putem da un telefon sau trimite un mesaj cuiva drag. Tatăl meu și-a exprimat mai des iubirea față de noi în această perioadă, ne-a arătat mai multă grijă și s-a asigurat că face tot ce poate să ne protejeze. Cred că aceste manifestări își vor prelungi efectele în relația noastră interpersonală mult după ce această perioadă mai trece. Reevaluarea pozitivă a evenimentului stresant, adică găsirea aspectelor pozitive pe care le aduce este o altă strategie de a face față stresului.

5. O altă metodă de a îmbunătăți o situație este aceea de a ne exprima recunoștința față de anumite persoane, față de ce avem, față de ce ni se întâmplă bine în viață. Putem scrie mesaje de recunoștință, putem să verbalizăm un gând în sinea noastră sau putem să-i mulțumim cerului pentru tot ceea ce este bine și putea să fie altfel. Manifestarea recunoștinței este un mod foarte bun de a ne ajuta în astfel de situații".