10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Creier. Un studiu realizat de cercetători de la Stanford susține că interacțiunile oamenilor cu o persoană din Realitatea Augmentată le afectează comportamentul.
Creier. Realitate Augmentată. Studiul unei echipe de cercetători de la Universitatea Standford demonstrează că interacțiunile oamenilor cu o persoană virtuală în Realitatea Augmentată (AR) au influențat modul în care s-au comportat și au acționat în lumea fizică.
„Întrucât firmele de tehnologie majoră se străduiesc să dezvolte produse de Realitate Augmentate, cercetătorii de la Stanford învață cum afectează acestea comportamentul oamenilor - atât în lumea fizică, cât și în cea digitală îmbunătățită", se arată pe news.standford.edu.
Astfel, au vrut să vadă printr-un studiu efectele. Jeremy Bailenson, profesor de Comunicare la Școala de Științe Umaniste și Științe din cadrul Universității Standford, a condus cercetarea. Concluzia analizei lor: după ce oamenii au avut o experiență în Realitatea Augmentată - simulată prin purtarea ochelarilor care conțin conținutul generat de calculator - interacțiunile lor în lumea fizică s-au schimbat, chiar și cu dispozitivul AR eliminat.
Un exemplu dat de aceștia, potrivit sursei citate, ca să-și întărească ideea, este cel în care oamenii au evitat să stea pe un scaun pe care în Realitatea Augmentată o persoană virtuală a stat pe el. Cercetătorii au mai observat că participanții la studiu au părut a fi influențați de prezența unei persoane virtuale într-un mod similar cum ar fi dacă o persoană reală ar fi lângă ei.
„Am descoperit că utilizarea tehnologiei Realității Augmentate poate schimba locul unde vă plimbați, modul în care vă întoarceți capul, cât de bine vă ocupați de sarcini și cum vă conectați social cu alți oameni fizici în cameră. (...) Și această cercetare poate ajuta să atragă atenția asupra posibilelor consecințe sociale ale utilizării AR la scară largă, astfel încât tehnologia poate fi proiectată pentru a evita aceste probleme înainte de a deveni omniprezente", a spus Jeremy Bailenson, coautor al studiului.
Studiul lor a constat în trei experimente făcute cu ajutorul a 218 de participanți si a unui program Realitate Augmentată.
Potrivit sursei citate, în primele două experimente, fiecare participant a interacționat cu un avatar virtual pe nume Chris, care, în Realitatea Augmentată, stătea pe un scaun real în fața lor. Primul studiu a replicat o descoperire psihologică tradițională cunoscută sub numele de inhibare socială: subiecții au încheiat mai repede anagrame, dar au avut rezultate slabe pe cele complexe când avatarul Chris a fost vizibil în câmpul AR de viziune.
Un alt studiu a testat dacă participanții urmau indicațiile sociale acceptate atunci când au interacționat cu avatarul Chris. Cercetătorii au observat că toți participanții care purtau setul cu cască AR s-au așezat pe scaunul gol alături de Chris, în loc să stea direct pe avatar. Când și-au ales locul, 72% au ales să stea în scaunul gol lângă locul unde a mai stat Chris, persoana virtuală din studiu.
„Faptul că nici unul dintre subiecții cu seturi de căști nu a luat locul în care a stat avatarul a fost un pic de surpriză. Aceste rezultate evidențiază modul în care conținutul de AR se integrează cu spațiul dumneavoastră fizic, afectând modul în care interacționați cu acesta. Prezența conținutului de AR pare, de asemenea, să rămână neschimbată după scoaterea ochelarilor", a spus cercetătorul Bailenson, citat de news.standford.edu.
În al treilea studiu, cercetătorii au examinat modul în care AR afectează legătura socială dintre două persoane care au o conversație, în timp ce una dintre ele poartă o căști cu AR. Autorii studiului au observat că aceia care poartă ochelari de Realitate Augmentată au raportat că se simt mai puțin conectați social la partenerul lor de conversație.
Cercetătorii susțin că sunt necesare studii suplimentare, la care lucrează el și echipa sa, pentru a examina în continuare efectele Realității Augmentate.
Studiul a fost publicat pe 14 mai în PLOS ONE. Studiul, AICI.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.