Creier: afectează Realitatea Augmentată comportamentul oamenilor?

Creier. Un studiu realizat de cercetători de la Stanford susține că interacțiunile oamenilor cu o persoană din Realitatea Augmentată le afectează comportamentul.
Creier. Realitate Augmentată. Studiul unei echipe de cercetători de la Universitatea Standford demonstrează că interacțiunile oamenilor cu o persoană virtuală în Realitatea Augmentată (AR) au influențat modul în care s-au comportat și au acționat în lumea fizică.
De ce un studiu despre Realitatea Augmentată?
„Întrucât firmele de tehnologie majoră se străduiesc să dezvolte produse de Realitate Augmentate, cercetătorii de la Stanford învață cum afectează acestea comportamentul oamenilor - atât în lumea fizică, cât și în cea digitală îmbunătățită", se arată pe news.standford.edu.
Astfel, au vrut să vadă printr-un studiu efectele. Jeremy Bailenson, profesor de Comunicare la Școala de Științe Umaniste și Științe din cadrul Universității Standford, a condus cercetarea. Concluzia analizei lor: după ce oamenii au avut o experiență în Realitatea Augmentată - simulată prin purtarea ochelarilor care conțin conținutul generat de calculator - interacțiunile lor în lumea fizică s-au schimbat, chiar și cu dispozitivul AR eliminat.
Concluzii
Un exemplu dat de aceștia, potrivit sursei citate, ca să-și întărească ideea, este cel în care oamenii au evitat să stea pe un scaun pe care în Realitatea Augmentată o persoană virtuală a stat pe el. Cercetătorii au mai observat că participanții la studiu au părut a fi influențați de prezența unei persoane virtuale într-un mod similar cum ar fi dacă o persoană reală ar fi lângă ei.
„Am descoperit că utilizarea tehnologiei Realității Augmentate poate schimba locul unde vă plimbați, modul în care vă întoarceți capul, cât de bine vă ocupați de sarcini și cum vă conectați social cu alți oameni fizici în cameră. (...) Și această cercetare poate ajuta să atragă atenția asupra posibilelor consecințe sociale ale utilizării AR la scară largă, astfel încât tehnologia poate fi proiectată pentru a evita aceste probleme înainte de a deveni omniprezente", a spus Jeremy Bailenson, coautor al studiului.
Trei experiemente pe 218 subiecți
Studiul lor a constat în trei experimente făcute cu ajutorul a 218 de participanți si a unui program Realitate Augmentată.
Potrivit sursei citate, în primele două experimente, fiecare participant a interacționat cu un avatar virtual pe nume Chris, care, în Realitatea Augmentată, stătea pe un scaun real în fața lor. Primul studiu a replicat o descoperire psihologică tradițională cunoscută sub numele de inhibare socială: subiecții au încheiat mai repede anagrame, dar au avut rezultate slabe pe cele complexe când avatarul Chris a fost vizibil în câmpul AR de viziune.
Un alt studiu a testat dacă participanții urmau indicațiile sociale acceptate atunci când au interacționat cu avatarul Chris. Cercetătorii au observat că toți participanții care purtau setul cu cască AR s-au așezat pe scaunul gol alături de Chris, în loc să stea direct pe avatar. Când și-au ales locul, 72% au ales să stea în scaunul gol lângă locul unde a mai stat Chris, persoana virtuală din studiu.
„Faptul că nici unul dintre subiecții cu seturi de căști nu a luat locul în care a stat avatarul a fost un pic de surpriză. Aceste rezultate evidențiază modul în care conținutul de AR se integrează cu spațiul dumneavoastră fizic, afectând modul în care interacționați cu acesta. Prezența conținutului de AR pare, de asemenea, să rămână neschimbată după scoaterea ochelarilor", a spus cercetătorul Bailenson, citat de news.standford.edu.
În al treilea studiu, cercetătorii au examinat modul în care AR afectează legătura socială dintre două persoane care au o conversație, în timp ce una dintre ele poartă o căști cu AR. Autorii studiului au observat că aceia care poartă ochelari de Realitate Augmentată au raportat că se simt mai puțin conectați social la partenerul lor de conversație.
Cercetătorii susțin că sunt necesare studii suplimentare, la care lucrează el și echipa sa, pentru a examina în continuare efectele Realității Augmentate.
Studiul a fost publicat pe 14 mai în PLOS ONE. Studiul, AICI.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Testul rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.