Un atac de panică este debutul brusc de frică intensă sau disconfortul care atinge un varf in cateva minute, potrivit Asociației de Anxietate și Depresie din America (ADAA).Află care sunt simptomele care arată că...
ADAA declară că patru dintre aceste simptome indică un atac de panică: palpitații, bătăi inimii sau ritm cardiac accelerat, transpiraţie, tremurături, senzații de scurtă durată de sufocare sau de oprire a respirației, dureri toracice sau disconfort, greață sau dureri abdominale, senzație de amețeală,
frisoane sau senzații de căldură, senzații de amorțeală sau furnicături, teama de a pierde controlul sau teama de a muri, informează Medicine.Net.com.
Medicul psihiatrul Radu Vrasti susține că există și situația în care atacurile de panică sunt provocate de o boală organică, medicală.
,,Hipertiroidismul și hipoglicemia sunt exemplele cele mai tipice”, arată psihiatrul.
Tratamentul poate fi împărțit în două părți: medicamentos și nemedicamentos. Cele două forme de terapie nu se exclud una pe alta, ci din contră, se completează reciproc. ,,Studii riguroase au arătat că niciuna nu e superioară celeilalte, dar că amândouă sunt superioare față de situația în care subiectul nu ia niciun tratament”, explică specialistul.
Ca să poți stăpâni o astfel de stare, important este să te reconstruiești cognitiv. În primul rând, trebuie să identifici schema cognitivă care ți se aplică.
Spre exemplu, ai putea fi foarte bine calat pe modelul de gândire „totul sau nimic” - acela când un individ vede lucrurile doar în alb și negru. Există indivizi care suprageneralizează, adică cei care fac dintr-un eveniment minor concluzie pentru orice situație. Sunt și persoane care fac o catastrofalizare - adică trăiesc permanent cu imaginea unui dezastru în minte pe baza căruia anodine ca indicii ale acestor pericole majore.
Sărirea la concluzie - este un alt exemplu de model de gândire, la fel și etichetarea și personalizarea, modelul de gândire cu „ar trebui, s-ar cuveni” și descalificarea lucrurilor pozitive. Mai multe detalii despre felul în care poți să te ajuți singur poți găsi aici
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
