Cum recunoști un atac de panică

ADAA declară că patru dintre aceste simptome indică un atac de panică: palpitații, bătăi inimii sau ritm cardiac accelerat, transpiraţie, tremurături, senzații de scurtă durată de sufocare sau de oprire a respirației, dureri toracice sau disconfort, greață sau dureri abdominale, senzație de amețeală,

frisoane sau senzații de căldură, senzații de amorțeală sau furnicături, teama de a pierde controlul sau teama de a muri, informează Medicine.Net.com.

 Medicul psihiatrul Radu Vrasti susține că există și situația în care atacurile de panică sunt provocate de o boală organică, medicală.

,,Hipertiroidismul și hipoglicemia sunt exemplele cele mai tipice”, arată psihiatrul. 

Cum se tratează atacul de panică

Tratamentul poate fi împărțit în două părți: medicamentos și nemedicamentos. Cele două forme de terapie nu se exclud una pe alta, ci din contră, se completează reciproc. ,,Studii riguroase au arătat că niciuna nu e superioară celeilalte, dar că amândouă sunt superioare față de situația în care subiectul nu ia niciun tratament”, explică specialistul. 

Ca să poți stăpâni o astfel de stare, important este să te reconstruiești cognitiv. În primul rând, trebuie să identifici schema cognitivă care ți se aplică. 

Spre exemplu, ai putea fi foarte bine calat pe modelul de gândire „totul sau nimic” - acela când un individ vede lucrurile doar în alb și negru. Există indivizi care suprageneralizează, adică cei care fac dintr-un eveniment minor concluzie pentru orice situație. Sunt și persoane care fac o catastrofalizare - adică trăiesc permanent cu imaginea unui dezastru în minte pe baza căruia anodine ca indicii ale acestor pericole majore. 

Sărirea la concluzie - este un alt exemplu de model de gândire, la fel și etichetarea și personalizarea, modelul de gândire cu „ar trebui, s-ar cuveni” și descalificarea lucrurilor pozitive. Mai multe detalii despre felul în care poți să te ajuți singur poți găsi aici