Psihiatru: Atac de panică, cum te ajuți singur

Conform dicționarului, anxietatea este o stare de neliniște exagerată, de așteptare încordată, de teamă nedeterminată, o frământare și grijă excesivă. Forma cea mai intensă a sa este atacul de...
Anxietatea este cu totul altceva decât frica. „În anxietate, neliniștea sau grija excesivă se referă la ceva vag, distant sau chiar imposibil de indicat. De exemplu, cineva poate fi anxios cu privire la posibilitatea de a-și pierde controlul sau ca ceva rău să se întâmple, dar nu poate defini cu precizie ce se va întâmpla. Frica este o teamă direcționată către un obiect sau o situație specifică, exterioară, precum frica de păianjeni, de șerpi, înălțime, de a vedea sânge etc”, arată psihiatrul doctor în medicină Radu Vrasti.
Tipurile de anxietate
Specialistul spune că sunt mai multe tipuri de anxietate. Primul ar fi anxietatea declanșată situațional - de exemplu, frica blocantă de a vorbi în public, de a da un examen etc - care, în general, presupune un răspuns disproporționat și nerealist față de situația declanșatoare.
„Însă, de cele mai ulte ori, anxietatea este generată de ceva vag, distant, greu de identificat și atunci se numete anxietate liber flotantă. Se întâmplă ca anxietatea să fie declanșată la anticiparea unei situații, ca în cazul temerii sau al îngrijorării excesive față de ceea ce s-ar putea întâmpla cuiva drag”, arată specialistul.
Potrivit lui, anxietatea poate avea diferite grade de intensitate, de la una minoră - tradusă doar prin neliniște, îngrijorare, - până la cea intensă, severă, așa cum se întâmplă în cazul unui atac de panică.
Atrage după sine modificări majore
Anxietatea atrage după sine mai multe modificări majore:
- fiziologice (de ritm cardiac, respirație etc.);
- psihologice (iritabilitate, mânie, tensiune psihică etc.)
- comportamentale (evitare, retragere socială etc.).
Care sunt cauzele
„Aproape că nu există o persoană afectată de tulburări anxioase și mai ales de tulburarea de panică, care să nu se întrebe de ce are o asemenea boală, ce a făcut-o să aibă asemenea simptome. (...) Înainte de a vorbi despre cauze, trebuie spus că în geneza acestor tulburări participă o multitudine de factori interni (factori ereditari, biologici, familiali, psihologici etc.) și externi (factori de mediu, factori stresanți, administrarea de substanțe etc.) și că identificarea și eliminarea acestor factori nu conduce în mod automat la vindecarea afecțiunii în cauză”, arată Radu Vrasti.
Factorii declanșatori
Aceștia sunt de cele mai multe ori condițiile care inițiază declanșarea unui atac de panică. Ei pot fi:
- factori stresanți legați de o pierdere semnificativă;
- schimbări semnificative;
- consumul exagerat de alcool sau droguri stimulante;
- tulburări psihice preexistente.
Factori care contribuie la permanentizarea atacurilor de panică
Aceștia sunt factori care determină atacurile de panică odată apărute să se perpetueze în timp. „Sunt de natură diferită, dar conduc la același rezultat”, arată Radu Vrasti.
Ei sunt:
- Comportamentul de evitare;
- Credințele distorsionate cu privire la siguranța personală, pierderea controlului și frica de moarte;
- Negarea sentimentelor anxioase în fața altora și a lui însuși;
- Gândurile anxioase și dialogul interior;
- Încrederea scăzută în capacitatea de a depăși problemele;
- Tensiunea musculară crescută și incapacitatea de relaxare;
- Expunerea la condiții panicogene.
„E bine de știu că există și situația în care atacurile de panică sunt provocate de o boală organică, medicală. Hipertiroidismul și hipoglicemia sunt exemplele cele mai tipice”, arată psihiatrul.
Cum se tratează
„Tratamentul ulburării de panică poate fi împărțit în două părți: medicamentos și nemedicamentos. Cele două forme de terapie nu se exclud una pe alta, ci din contră, se completează reciproc. Studii riguroase au arătat că niciuna nu e superioară celeilalte, dar că amândouă sunt superioare față de situația în care subiectul nu ia niciun tratament”, explică specialistul.
Ca să poți stăpâni o astfel de stare, important este să re reconstruiești cognitiv. În primul rând, trebuie să identifici schema cognitivă care ți se aplică.
Spre exemplu, ai putea fi foarte bine calat pe modelul de gândire „totul sau nimic” - acela când un individ vede lucrurile doar în alb și negru. Există indivizi care suprageneralizează, adică cei care fac dintr-un eveniment minor concluzie pentru orice situație. Sunt și persoane care fac o catastrofalizare - adică trăiesc permanent cu imaginea unui dezastru în minte pe baza căruia anodine ca indicii ale acestor pericole majore.
Sărirea la concluzie - este un alt exemplu de model de gândire, la fel și etichetarea și personalizarea, modelul de gândire cu „ar trebui, s-ar cuveni” și descalificarea lucrurilor pozitive, etc.
Decondiționarea
Odată identificată schema cognitivă, se trece la expunerea la ce ne provoacă panică - adică decondiționarea. „Este una dintre cele mai obișnuite metode de terapie comportamentală. Ea presupune expunerea subiectului la situații și senzații panicogene”, arată dr. Radu Vrasti.
Al treilea pas este reeducarea respirației, urmat de relaxarea musculară progresivă, vizualizarea și imageria creativă. Toți acești pași, detaliați, îi găsiți în volumul „Ajută-te singur în caz de atac de panică”, scris de doctorul în medicină Radu Vrasti și publicat de editura ALL.
-
Somnul de frumusețe nu e un mit! Explicația uimitoare a unui neurolog13.09.2025, 17:50
-
-
-
-
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?