Psihiatru: Atac de panică, cum te ajuți singur

Conform dicționarului, anxietatea este o stare de neliniște exagerată, de așteptare încordată, de teamă nedeterminată, o frământare și grijă excesivă. Forma cea mai intensă a sa este atacul de...
Anxietatea este cu totul altceva decât frica. „În anxietate, neliniștea sau grija excesivă se referă la ceva vag, distant sau chiar imposibil de indicat. De exemplu, cineva poate fi anxios cu privire la posibilitatea de a-și pierde controlul sau ca ceva rău să se întâmple, dar nu poate defini cu precizie ce se va întâmpla. Frica este o teamă direcționată către un obiect sau o situație specifică, exterioară, precum frica de păianjeni, de șerpi, înălțime, de a vedea sânge etc”, arată psihiatrul doctor în medicină Radu Vrasti.
Tipurile de anxietate
Specialistul spune că sunt mai multe tipuri de anxietate. Primul ar fi anxietatea declanșată situațional - de exemplu, frica blocantă de a vorbi în public, de a da un examen etc - care, în general, presupune un răspuns disproporționat și nerealist față de situația declanșatoare.
„Însă, de cele mai ulte ori, anxietatea este generată de ceva vag, distant, greu de identificat și atunci se numete anxietate liber flotantă. Se întâmplă ca anxietatea să fie declanșată la anticiparea unei situații, ca în cazul temerii sau al îngrijorării excesive față de ceea ce s-ar putea întâmpla cuiva drag”, arată specialistul.
Potrivit lui, anxietatea poate avea diferite grade de intensitate, de la una minoră - tradusă doar prin neliniște, îngrijorare, - până la cea intensă, severă, așa cum se întâmplă în cazul unui atac de panică.
Atrage după sine modificări majore
Anxietatea atrage după sine mai multe modificări majore:
- fiziologice (de ritm cardiac, respirație etc.);
- psihologice (iritabilitate, mânie, tensiune psihică etc.)
- comportamentale (evitare, retragere socială etc.).
Care sunt cauzele
„Aproape că nu există o persoană afectată de tulburări anxioase și mai ales de tulburarea de panică, care să nu se întrebe de ce are o asemenea boală, ce a făcut-o să aibă asemenea simptome. (...) Înainte de a vorbi despre cauze, trebuie spus că în geneza acestor tulburări participă o multitudine de factori interni (factori ereditari, biologici, familiali, psihologici etc.) și externi (factori de mediu, factori stresanți, administrarea de substanțe etc.) și că identificarea și eliminarea acestor factori nu conduce în mod automat la vindecarea afecțiunii în cauză”, arată Radu Vrasti.
Factorii declanșatori
Aceștia sunt de cele mai multe ori condițiile care inițiază declanșarea unui atac de panică. Ei pot fi:
- factori stresanți legați de o pierdere semnificativă;
- schimbări semnificative;
- consumul exagerat de alcool sau droguri stimulante;
- tulburări psihice preexistente.
Factori care contribuie la permanentizarea atacurilor de panică
Aceștia sunt factori care determină atacurile de panică odată apărute să se perpetueze în timp. „Sunt de natură diferită, dar conduc la același rezultat”, arată Radu Vrasti.
Ei sunt:
- Comportamentul de evitare;
- Credințele distorsionate cu privire la siguranța personală, pierderea controlului și frica de moarte;
- Negarea sentimentelor anxioase în fața altora și a lui însuși;
- Gândurile anxioase și dialogul interior;
- Încrederea scăzută în capacitatea de a depăși problemele;
- Tensiunea musculară crescută și incapacitatea de relaxare;
- Expunerea la condiții panicogene.
„E bine de știu că există și situația în care atacurile de panică sunt provocate de o boală organică, medicală. Hipertiroidismul și hipoglicemia sunt exemplele cele mai tipice”, arată psihiatrul.
Cum se tratează
„Tratamentul ulburării de panică poate fi împărțit în două părți: medicamentos și nemedicamentos. Cele două forme de terapie nu se exclud una pe alta, ci din contră, se completează reciproc. Studii riguroase au arătat că niciuna nu e superioară celeilalte, dar că amândouă sunt superioare față de situația în care subiectul nu ia niciun tratament”, explică specialistul.
Ca să poți stăpâni o astfel de stare, important este să re reconstruiești cognitiv. În primul rând, trebuie să identifici schema cognitivă care ți se aplică.
Spre exemplu, ai putea fi foarte bine calat pe modelul de gândire „totul sau nimic” - acela când un individ vede lucrurile doar în alb și negru. Există indivizi care suprageneralizează, adică cei care fac dintr-un eveniment minor concluzie pentru orice situație. Sunt și persoane care fac o catastrofalizare - adică trăiesc permanent cu imaginea unui dezastru în minte pe baza căruia anodine ca indicii ale acestor pericole majore.
Sărirea la concluzie - este un alt exemplu de model de gândire, la fel și etichetarea și personalizarea, modelul de gândire cu „ar trebui, s-ar cuveni” și descalificarea lucrurilor pozitive, etc.
Decondiționarea
Odată identificată schema cognitivă, se trece la expunerea la ce ne provoacă panică - adică decondiționarea. „Este una dintre cele mai obișnuite metode de terapie comportamentală. Ea presupune expunerea subiectului la situații și senzații panicogene”, arată dr. Radu Vrasti.
Al treilea pas este reeducarea respirației, urmat de relaxarea musculară progresivă, vizualizarea și imageria creativă. Toți acești pași, detaliați, îi găsiți în volumul „Ajută-te singur în caz de atac de panică”, scris de doctorul în medicină Radu Vrasti și publicat de editura ALL.
-
Proiectele spitalelor din PNRR continuă cu fonduri europene12.09.2025, 16:12
-
CNAS, anunț despre tratamentul pacienților oncologici12.09.2025, 15:53
-
Cum să combini corect suplimentele pentru ficat și sistem digestiv12.09.2025, 15:40
-
-
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Narcisismul: tot ce trebuie să știi. Cum îți dai seama când o persoană este narcisistă
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.