Cuprul, esențial pentru viață. Deficitul și excesul în organism, cauze și remedii
Deficitul de cupru poate duce la anemii, în timp ce boala Wilson cauzează acumularea în exces a cuprului.
Cuprul este un mineral esențial, pe care organismul îl încorporează în enzime, fiind inclus în reglarea metabolismului, ajutând corpul să producă energie prin combinarea cu fierul, dar și să producă celule roșii, oase și țesuturi conjunctive.
Potrivit WebMd, cuprul a fost folosit în trecut pentru prevenirea infecțiilor după arsuri, având și efect antiviral și antiinflamator, fiind un element indispensabil vieții.
Cuprul ajută organismul să utilizeze fierul din sânge, reducând acțiunile radicalilor liberi asupra țesuturilor. Consumarea alimentelor ce conțin cupru poate preveni anumite boli sau deficiențe (SIDA, leucemia, osteoporoza, ulcerul stomacal, alergii). Împreună cu fierul, cuprul ajută la sinteza celulelor roșii din sânge.
În ce produse alimentare se regăsește cuprul și ce conținut au acestea
Astfel, la 100 de grame de produs, conținutul de cupru este următorul:
- ficat de miel (fript) - 9,8 mg
- ficat de vită (fript) - 4,5 mg
- nuci - 1,8 mg
- seminţe de floarea soarelui - 1,8 mg
- migdale - 0,9 mg
- germeni de grâu - 0,8 mg
- avocado - 0,3 mg
- fasole - 0,2 mg
- mazăre - 0,2 mg
- spanac - 0,1 mg
- banana - 0,1 mg.
Necesarul zilnic de cupru al unui adult este de 2 mg, în timp ce al unui sugar este de 5 mg. Cuprul este absorbit în principal ăn mediul acid din stomac și în intestinul subțire, sub formă de combinații complexe cu aminoacizi. Mai mult, din totalul de cupru adus în organism, prin alimentație, este absorbit 25-60%, și, de asemenea, s-a constatat că prezența zincului inhibă reținerea cuprului.
Deficitul de cupru în organism
Deficitul de cupru apare rar şi nu a fost semnalat la persoane care au o dietă echilibrată din punct de vedere nutriţional. Acesta apare cu precădere la prematuri şi sugari, deoarece laptele este sărac în cupru, iar alimentația exclusiv lactată poate duce la anemie.
De asemenea, consumul de alcool este un factor care poate amplifica deficitul de cupru.
Carenţa de cupru se manifestă prin anemie, decolorarea părului şi a pielii, demineralizare osoasă, fracturi spontane, degenerare cerebrală. Mai mult, la femei, deficiența de cupru poate fi însoțită de menstruații neregulate. De altfel, efectele deficienței de cupru din organism pot fi văzute cu ușurință, după anumite simptome vizibile: anemia, vase de sânge fragile care se pot sparge, colesterol, infecții mai frecvente, dar cel mai important, oboseala cronică.
Sindromul Menkes este o afecţiune care apare din cauza unor mutaţii genetice şi se bazează pe un defect de transport intracelular al cuprului rezultând un deficit de cupru. Frecvenţa cu care apare este de 1 la 300.000 de nou-născuţi vii. Sindromul Menkes se manifestă prin retard de creştere intrauterină, copiii au păr rar şi depigmentat, iar faţa are aspect bucălat.
Excesul de cupru în organism
Excesul de cupru poate apărea doar dacă o persoană este expusă și absoarbe cantități mari într-o perioadă scurtă de timp (expunere acută) sau cantități diferite pe o perioadă lungă de timp (expunere cronică), prin aportul alimentar fiind considerat aproape imposibil.
Simptomele intoxicării acute cu cupru sunt: greaţă, vomă, diaree şi dureri abdominale, leziuni la nivelul ficatului şi rinichilor, comă şi în cele mai grave cazuri deces.
Boala Wilson este o afecţiune ereditară care cauzează acumularea excesivă de cupru în organism (ficat, rinichi, creier, ochi) şi se manifestă prin tremurături, contracturi musculare, afectarea raţionamentului şi a memoriei, semne oculare (inel pigmentar brun-verzui la marginea corneei - inel Kayser-Fleischer), disfuncţie renală, ciroză hepatică. Boala afectează aproximativ 1 din 30.000 persoane şi în jur de 1 din 90 persoane este purtătoare a genei bolii Wilson.
Hantavirusul în România. Ce este, cum se transmite și care sunt riscurile reale
Un nou coronavirus, descoperit de medici. Medicii se tem de o nouă pandemie
Sute de turiști blocați din cauza unei epidemii fulgerătoare. Ce este novovirusul
Boala legionarilor: simptomele bolii care se ascunde în aerul condiționat sau apă
Cât de periculos este, de fapt, să porți aceeași pereche de șosete de două ori
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Virusul West Nile, confirmat la o tânără de 22 de ani. Alte două cazuri suspecte, investigate la Iași
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Diferența dintre gripa A și gripa B. Care e mai periculoasă și de ce
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
