De ce dormim mai puțin pe măsură ce îmbătrânim. Ce se schimbă, de fapt, în tiparul de somn

Persoanele în vârstă sunt mai sensibile la schimbările în activitatea fizică, expunerea la lumină și temperatura camerei, fiind totodată mai expuse riscului de afecțiuni de sănătate și tulburări de somn.

Experții recomandă adulților, inclusiv persoanelor în vârstă, să obțină șapte sau mai multe ore de somn pe noapte. Cu toate acestea, începând din mijlocul vieții, cantitatea medie de somn a unei persoane tinde să scadă cu 30 de minute la fiecare 10 ani.

De ce vârstnicii se trezesc mai devreme

Persoanele în vârstă se pot trezi devreme din mai multe motive, cum ar fi factorii de mediu sau afecțiunile de sănătate. La adulții cu vârsta de 65 de ani și peste, poate fi dificil să se determine dacă problemele legate de somn sunt din cauza schimbărilor normale legate de vârstă, unei probleme de sănătate sau unei anumite tulburări de somn.

Schimbările normale ale somnului la persoanele în vârstă includ adormirea și trezirea devreme. Procesul de îmbătrânire poate determina slăbirea ritmurilor circadiene ale unei persoane, fluctuații zilnice ale corpului care includ modelul somn-veghe. Aceste modificări ale ritmurilor circadiene pot provoca somn perturbat și oboseală mai mare în timpul zilei.

De asemenea, persoanele în vârstă au tendința de a avea mai puțin somn profund, ceea ce le face să se trezească mai des pe parcursul nopții. Din cauza acestei tendințe, persoanele în vârstă pot avea senzația că dorm mai ușor în comparație cu perioada când erau mai tinere, iar tranziția între somn și trezire poate părea abruptă.

"Cu înaintarea în vârstă, nevoia de somn nu scade, dar capacitatea de a avea un somn continuu și neîntrerupt scade", spune dr. Abhinav Singh, medic specialist în somn, potrivit Sleep Foundation.

Vezi și: Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță

Probleme de sănătate, impact asupra somnului

Cu toate acestea, îmbătrânirea normală nu este în întregime responsabilă pentru schimbările de somn la persoanele în vârstă. De fapt, cercetările au arătat că mulți adulți mai în vârstă întâmpină probleme de somn ca rezultat al problemelor de sănătate subiacente. Mulți alți factori pot contribui la aceste schimbări ale somnului.

Cauzele de mediu

Persoane vârstnice - FOTO: Freepik@viceshutter

Multe schimbări de mediu și de stil de viață apar pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ceea ce poate contribui la problemele de somn. De exemplu, persoanele în vârstă care sunt pensionate pot să nu aibă un program fix, ceea ce poate afecta obiceiurile lor de somn.

În plus, persoanele pensionate tind să fie mai puțin active din punct de vedere fizic și mai puțin implicate în activități sociale, ceea ce poate contribui la tulburările de somn. Alți factori de mediu, cum ar fi zgomotul, temperatura camerei și expunerea la lumină, pot afecta și somnul persoanelor în vârstă.

Vezi și: Ceaiul care previne diabetul și bolile cardiace. Care este cantitatea ideală

Apneea de somn

Apneea de somn este o tulburare de somn care provoacă pauze în respirație în timpul somnului, adesea din cauza unei obstrucții în căile respiratorii către plămâni. Cele două tipuri de apnee de somn, apneea de somn obstructivă și apneea de somn centrală, sunt cele mai comune tulburări de somn mai târziu în viață.

Cercetările arată că prevalența apneei de somn este de 1,7 ori mai mare la adulții peste 60 de ani, comparativ cu adulții cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani.

Apneea de somn se prezintă în mare parte la fel în rândul adulților mai în vârstă și a celor mai tineri. Adesea implică sforăit și trezirea dimineața simțindu-se încă obosiți. La persoanele în vârstă, sunt mai frecvente și alte simptome, cum ar fi problemele cognitive și trezirea pe parcursul nopții pentru a urina.

Melatonina și alți hormoni

Hormonii legați de somn și modul în care aceștia afectează modelul de somn al unei persoane pot să se schimbe odată cu îmbătrânirea normală.

Melatonina este un hormon produs de organism care ajută la reglarea somnului. Nivelurile de melatonină sunt cele mai scăzute dimineața și pe parcursul zilei. Apoi, melatonina crește seara, determinând o persoană să se simtă obosită. La adulții mai în vârstă, nivelurile de melatonină se pot ridica mai puțin în comparație cu adulții tineri. Aceste niveluri mai scăzute de melatonină pot contribui la problemele de somn ale persoanelor în vârstă.

În afară de melatonină, producția altor hormoni, cum ar fi cortizolul, testosteronul și hormonul de creștere, tinde să se schimbe odată cu îmbătrânirea. Aceste schimbări hormonale pot duce la trezirea devreme sau la alte modele de somn perturbate.

Vezi și: Bright Sky, soluție împotriva violenței domestice. Chirieac: Spun că e dovadă de dragoste. Teodora Munteanu: E un flagel. Victima e prinsă în acest vârtej

Menopauza afectează somnul

Menopauza survine la 12 luni după ultima menstruație a unei persoane și poate afecta somnul. Tranziția în menopauză, numită perimenopauză, durează în mod tipic în jur de șapte ani, dar poate dura până la 14 ani. Persoanele în anii menopauzei pot experimenta simptome precum bufeuri de căldură, schimbări de dispoziție și transpirații nocturne, care la rândul lor pot provoca probleme de somn.

În plus, în timpul menopauzei, anumite niveluri ale hormonilor sexuali se schimbă semnificativ. Bufeurile care sunt simptome ale schimbărilor hormonale care pot persista mult timp după menopauză, pot determina persoanele să se trezească devreme. Acestea sunt asociate și cu dificultăți în adormire și menținerea somnului.

Demența, impact asupra somnului

Persoanele cu demență experimentează mai multe schimbări în modelele lor de somn în comparație cu adulții mai în vârstă fără demență. Demența implică adesea dificultăți în desfășurarea activităților zilnice din cauza problemelor cu creierul. Această tulburare poate duce la probleme de somn, inclusiv treziri frecvente pe parcursul nopții.

Factorii de mediu asociați cu demența pot, de asemenea, să provoace probleme de somn.