De ce ne gâdilăm. Care este, de fapt, senzația din spatele atingerilor. Care sunt zonele cele mai sensibile

Gâdilatul nu este, de fapt, ceea ce credem cu toții, și anume o senzație care ne provoacă râsul. Medicii ne explică ce simțim, de fapt, atunci când suntem...
Dacă râzi până când plângi când cineva atinge o zonă sensibilă a corpului tău, ești sensibil la mângâieri. Unii oameni sunt atât de sensibili la mângâieri încât râd sau se crispează la cea mai mică atingere sau la anticiparea faptului că vor fi mângâiați. Alții nu zâmbesc deloc.
Ce îi face pe oameni sensibili la atingeri
Există două școli de gândire în ceea ce privește ceea ce îi face pe oameni sensibili la atingeri. O teorie este că sensibilitatea la atingeri a evoluat ca mecanism de apărare pentru a proteja zonele vulnerabile ale corpului și pentru a arăta supunere. O altă teorie este că mângâierea încurajează legăturile sociale.
Oamenii de știință au descoperit că atingerile stimulează hipotalamusul, zona creierului responsabilă cu reacțiile emoționale, și răspunsurile de luptă sau fugă și durere. Când ești mângâiat, este posibil să râzi nu pentru că te simți bine, ci pentru că ai o reacție emoțională autonomă. De fapt, mișcările corpului cuiva care este mângâiat imită adesea cele ale cuiva care simte o durere severă.
Cercetările mai vechi arată că atât receptorii de durere, cât și cei de atingere sunt activați în timpul mângâierii. Și oamenii râd la fel de tare indiferent dacă sunt mângâiați de o persoană sau de un aparat, potrivit Healthline.
Vezi și: Greșeala uriașă pe care o facem când bem apă. Care este modalitatea corectă de a ne hidrata
Zonele sensibile la atingere
Poți fi sensibil la mângâieri oriunde pe corpul tău. Zonele sensibile la mângâiere includ:
- stomac
- subrațe
- picioare
- gât
Susținătorii teoriei care spune că mângâierea a evoluat ca mecanism de apărare ar putea argumenta că aceste zone sunt sensibile la mângâieri pentru că sunt cele mai vulnerabile ale corpului tău.
Vezi și: Cea mai puternică legumă care previne AVC-ul. Desfundă arterele și scade riscul de deces
Gâdilat - FOTO: Freepik@pikisuperstar
Persoanele sensibile la atingeri, dificultăți în intimitate
Oamenii care sunt extrem de sensibili la mângâieri sau care nu își plac senzația de mângâiere ar putea să aibă dificultăți în intimitatea fizică. Cea mai ușoară atingere îi poate arunca într-o spirala de senzații neplăcute.
Nu este clar dacă poți stăpâni permanent răspunsul la mângâieri. Unii oameni susțin că o abordare de tip „minte peste materie” funcționează. Cu alte cuvinte, suportă și poartă-te bine până când nu mai râzi reflexiv. Ai putea de asemenea să te gândești la ceva serios atunci când ești mângâiat.
Unii oameni de știință sugerează că aceeași activitate cerebrală nu apare dacă încerci să te mângâi singur. Cel mai probabil, acest lucru se întâmplă pentru că anticipi senzația. Ai putea să înșeli creierul plasându-ți mâinile deasupra mâinilor persoanei care te mângâie. Acest lucru îi permite creierului tău să prevadă senzațiile și să suprime răspunsul la mângâiere.
Mângâierea și răspunsul autonom meridian senzorial (ASMR) Răspunsul autonom meridian senzorial (ASMR) este un termen folosit pentru a descrie senzațiile fizice care apar din cauza stimulilor fizici, vizuali și auditivi. Senzațiile fizice sunt descrise ca furnicături, mângâieri și fiori, în special în scalp. Acestea sunt asociate cu un sentiment de pace, calm, euforie și bunăstare.
Vezi și: Tratamentul care elimină celulele canceroase în 5 zile. Efecte asupra celui mai mortal tip de cancer
Râsul este adesea asociat cu distracția. Dar în cazul mângâierii, aceasta nu este neapărat adevărat. Unii oameni se bucură de intimitatea mângâierii și de eliberarea unei sesiuni de râs. Pentru alții, mângâierea nu este deloc un lucru de râs, ci un lucru care le provoacă durere.
Dacă vrei să faci mângâierea mai plăcută, ia în considerare aceste sfaturi:
- Mângâie zonele mai puțin sensibile, cum ar fi palmele, partea de sus a picioarelor și spatele capului.
- Mângâie încet și delicat.
- Mângâie cu o pană în loc de mâini.
- Nu fi dur sau agresiv - menține atmosfera jucăușă.
- Indiferent unde te afli pe spectrul sensibilității la mângâieri, este important să ai limite. Nu forța oamenii să îndure mângâierea, chiar dacă râd. Aceasta se aplică în special copiilor. Opriți mângâierea la prima semn de disconfort.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.