Un studiu recent arată că ascultarea muzicii triste poate îmbunătăți starea de spirit prin crearea unui sentiment de conexiune emoțională profundă.
Un studiu publicat în Journal of Aesthetic Education sugerează că ascultarea de muzică tristă poate avea un impact pozitiv asupra stării de spirit a unei persoane prin stimularea sentimentului de conectivitate. Studiul, condus de Tara Venkatesan, doctor în științe cognitive la Universitatea Oxford și soprană de operă, sugerează că, deși muzica tristă poate evoca emoții negative în rândul ascultătorilor, aceasta poate crea, de asemenea, un sentiment de conexiune.
Valoarea muzicii triste rezidă în capacitatea sa de a creea conexiune, indiferent dacă aceasta evocă sau nu tristețea la ascultător. Venkatesan subliniază faptul că valoarea muzicii triste constă în capacitatea sa de a crea un sentiment de conexiune, nu neapărat în experiența tristeții în sine. Această conexiune, mai degrabă decât tristețea propriu-zisă, este ceea ce face ca ascultarea muzicii triste să fie minunată.
Cercetătorii au descoperit că oamenii apreciază muzica tristă din aceleași motive pentru care apreciază conversațiile triste: un sentiment de conexiune autentică. Aceștia au descoperit că participanții au apreciat expresia emoțională mai mult decât competența tehnică atunci când și-au analizat alegerile de cântece, chiar și cele de valoare tehnică mai mică. Cântecele foarte emoționale, chiar și de valoare tehnică mai mică, au fost alese într-o proporție mult mai mare.
În cea de-a doua parte a experimentului, 450 de noi participanți au evaluat cât de conectați s-au simțit atunci când au ascultat muzică sau au participat la conversații care exprimau 72 de emoții diferite, inclusiv inspirație, dragoste, tristețe, dispreț etc. Emoțiile care îi fac pe oameni să se simtă conectați în conversații sunt, de asemenea, emoțiile a căror expresie în muzică se potrivea cu melodiile cu rating ridicat din „despre ce este muzica”: tristețe, dragoste, bucurie, singurătate și tristețe.
În ciuda neplăcerii melodiilor care exprimă emoții triste, cum ar fi suferința și disperarea, acestea captează totuși esența a ceea ce reprezintă muzica și fac conversațiile cu un grad ridicat de conectare. Cercetătorii sugerează că oamenii apreciază muzica tristă pentru că aceasta creează un sentiment de conexiune, indiferent dacă le place sau nu.
Alte cercetări sugerează că oamenii ascultă muzică tristă fără o motivație anume, în afară de faptul că le place muzica sau formația respectivă. De fapt, aproape o treime dintre participanți au ascultat muzică tristă atunci când erau într-o stare de spirit pozitivă.
Vezi și: Apa pe genunchi: ce este, de ce apare și cum să o tratezi. Când să consulți un medic
Foto: Freepik
Muzica tristă poate determina o persoană să se simtă tristă, în funcție de experiența individuală, potrivit lui Shannon Bennett, director clinic al Centrului pentru sănătatea mintală a tinerilor de la NewYork-Presbyterian. Un cântec ar putea evoca o anumită amintire, ceea ce poate provoca un sentiment real de tristețe.
Totuși, aceasta este o experiență mai personală în ceea ce privește intensitatea, durata și modul în care o gestionăm. Un studiu din 2016 a constatat că persoanele care ascultă muzică tristă pot perpetua cicluri de gândire negativă și se gândesc adesea la amintiri triste sau la gânduri negative.
Muzica și răspunsul nostru la ea sunt o experiență unică și personală. Muzica tristă poate evoca și alte emoții, cum ar fi durerea, melancolia și tristețea, în funcție de starea de sănătate mintală a unei persoane. Doliul constă în principal în emoții negative precum disperarea, în timp ce melancolia constă în emoții mixte precum dorul și nostalgia, precum și în emoții pozitive precum confortul și plăcerea.
Muzica tristă poate avea un impact pozitiv asupra sănătății mintale a ascultătorilor, deoarece le permite acestora să exerseze să se confrunte cu emoții dificile și să se simtă conectați emoțional. Această conexiune este similară cu conexiunea emoțională experimentată atunci când ascultă conversații sincere.
Unele studii sugerează că ascultarea de muzică tristă creează un sentiment de „comuniune emoțională”, în care ascultătorul își împărtășește tristețea cu vocalistul sau compozitorul. Această formă de contact virtual îi poate ajuta pe oameni să se simtă acceptați, înțeleși și mai puțin singuri.
„Muzica poate fi o modalitate de a exersa doar să te acomodezi cu un sentiment care uneori este mai greu de acceptat și care, de fapt, este foarte util din punct de vedere emoțional. Noi numim asta o expunere emoțională care, de fapt, este folosită în unele protocoale terapeutice foarte bine documentate pentru a ne ajuta să ne așezăm cu emoțiile cu care uneori nu vrem să ne așezăm”, a explicat Shannon Bennett.
De asemenea, cântecele triste le permit oamenilor să se conecteze cu ei înșiși și să reflecteze asupra propriilor experiențe emoționale, ceea ce poate ajuta la reglarea stării de spirit. Muzica are un efect profund asupra creierului și fiziologiei noastre și poate avea un impact și asupra stării noastre de spirit. Cercetările sugerează că muzica relaxantă poate scădea nivelurile de cortizol salivar și de stres psihologic, ceea ce indică o diminuare a stresului și o mai bună reglare atunci când răspund la factorii de stres.
Bennett sugerează că, deși melodiile triste pot evoca o stare emoțională tristă, există modalități de a folosi muzica pentru a evoca o stare emoțională pozitivă și că oamenii pot alege comportamente pozitive care îi îndreaptă în direcția unei emoții pozitive. Speranța este că această cercetare îi va ajuta pe oameni să recunoască faptul că sentimentul de tristețe este în regulă și că există lucruri pe care le pot face pentru a-i ajuta să iasă din acest sentiment.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
