EXCLUSIV "De ce să ne mai vaccinăm dacă tot ne îmbolnăvim". Codreanu: SECRETUL care ar putea să ne asigure succesul. Concluzie foarte greșită și pripită

Cătălin Codreanu, președintele Societății Române de Reumatologie, a vorbit despre vaccinul anti-COVID-19 și anticorpii monoclonali.
"Luați din nou prin surprindere... orice ne poate lua prin surprindere și poate că asta face parte dintre lucrurile interesante ale existenței noastre. Din păcate, atunci când ceea ce ne ia prin surprindere este o infecție care ne poate îmbolnăvi cu ușurință, care poate să ne oblige să ne internăm în spital și uneori într-un serviciu de Terapie Intensivă care poate să aibă consecințe severe, pentru că unii care au nevoie de ATI nu reușesc să ducă lupta cu boala până la un sfârșit bun, ne atrage atenția asupra faptului că avem de-a face cu un inamic care este redutabil.
Sub nicio formă nu putem spune că felul în care reacționăm acum este același cu cel în care reacționam în urmă cu unul sau doi ani. Perioada lungă în care am conviețuit cu virusul și am învățat pe de-o parte să depistăm boala cu ușurință mai mare, pe de altă parte să o preîntâmpinăm sau să o combatem, ne situează acum într-o poziție care ne asigură o forță mult mai mare în această luptă.
Este în continuare o luptă, și cifrele pe care ni le comunică colegii epidemiologi în fiecare zi stau dovadă acestui fapt. Suntem pe o tendință crescătoare a depistării numărului de noi infectări de COVID și asta ne atrage atenția asupra faptului că trebuie să revedem strategiile pe care le folosim.
Sistemul de sănătate are deja implementat un set foarte important de acțiuni pe care nu mai trebuie să le gândim, pentru că ele deja există, se aplică în activitatea de zi cu zi. Dacă veniți în spital astăzi sunteți întâmpinați de un serviciu de triaj.
Dacă aveți nevoie de un serviciu medical care presupune prezența unei perioade mai îndelungate în spital, internarea, sunteți testați pentru prezența actuală a infecției. Doctorii, asistentele care acordă servicii medicale poartă echipamente de protecție.
Măștile sunt obligatorii în instituțiile sanitare și acest lucru trebuie să rămână în felul acesta, pentru că purtarea corectă a măștii este un mijloc extrem de important de reducere a riscului de contagiune.
Măsurile simple despre care s-a pomenit: igiena, distanțarea sunt importante, dar aș adăuga aici geamurile deschise și aerisirea frecventă a spațiilor, evitarea tentației de a ne aglomera în zone cu multe persoane.
O știre de zilele acestea arăta că în insula Thasos, unde sunt foarte mulți români, există un număr foarte mare de cazuri declarate de COVID-19. Deși nu este de mirare dacă te uiți la fotografiile care sunt postate cu oameni care se înghesuie unii în alții și care nu respectă regulile minimale.
Trebuie să recunoaștem faptul că ar trebui să revenim la un sistem de testare al infectărilor, care să fie mult mai riguros și mult mai sistematic și care să ne permită o imagine reală a numărului de persoane infectate", a declarat Cătălin Codreanu, președintele Societății Române de Reumatologie, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii "Pandemia COVID-19, 2022: "Nimic nu va mai fi la fel" vs. "Luați din nou prin surprindere"".
De ce să ne mai vaccinăm?
"De asemenea, ar trebui să reconsiderăm acele metode care sunt recunoscute fără niciun fel de dubiu, a fi ajutat în reducerea impactului celorlalte valuri ale pandemiei și mă refer aici în primul rând la valoarea absolut remarcabilă a vaccinării.
Vedeți, uneori lumea este tentată să spună: virusul se schimbă / ne-am vaccinat dar tot ne-am îmbolnăvit și atunci se trage o concluzie greșită și pripită: de ce să ne mai vaccinăm?
Asta este o concluzie foarte foarte eronată, pentru că ea ignoră faptul că dacă ne îmbolnăvim mai rar și dacă facem forme mai ușoare de boală, în foarte mare măsură, acesta este meritul faptului că ne-am vaccinat noi sau s-au vaccinat alte persoane din jurul nostru și care în felul acesta au redus lanțul epidemiologic de transmitere al virusului.
Procesul de vaccinare, în opinia mea, ar trebui să continue, și ar trebui să continue în mod particular la o categorie de pacienți cu boli cronice, pacienți pe care-i tratăm în viața de zi cu zi, pacienți care prin natura bolii au un sistem imun care nu reacționează corect față de diverși agenți infecțioși, inclusiv față de virusul numit SARS-CoV-2.
În ce sens? În sensul că sistemul imun este afectat de diverse boli, unele autoimune, altele care deprimă imunitatea, astfel încât sistemul imun modificat de aceste boli nu ne mai apără în mod corect față de agresor.
Se mai întâmplă un fenomen. Doctorii trebuie să folosească adesea, în tratamentul a diverse boli, unele dintre ele boli reumatice, medicamente care modifică sistemul imun. De exemplu: cortizon. Pentru unele boli, folosirea corticosteroizilor este de neevitat. Fără ei, pacientul nu supraviețuiește sau nu poși să controlezi boala. În unele situații ești nevoie să folosești imuno-modulatoarele, adică medicamente care modifică sistemul imun, încercând să trateze boala. Unele au un impact mai puternic, se numesc imuno-supresoare, pentru că ele suprimă, deprimă sistemul imun.
Din nou, folosirea acestor medicamente nu este opțională. Doctorii le prescriu pentru că pacienții fără aceste medicamente nu vor putea supraviețui sau bolile pe care le au nu vor putea fi ținute sub control", a mai spus medicul Cătălin Codreanu.
Cine poate lua anticorpi monoclonali și câte luni durează anticorpii
Din păcate, aceste medicamente au însă un impact și asupra felului în care ne apărăm de infecții, de virusuri, inclusiv de cel care produce COVID. Mai mult, uneori aceste medicamente afectează și capacitatea acestor pacienți de a reacționa pozitiv la administrarea unor vaccinuri, ceea ce înseamnă că această categorie de pacienți a căror boală nu face ca sistemul imunitar să funcționeze bine și pe de altă parte contribuie și medicația pe care ei trebuie să o administreze și care poate să aibă o influență negativă.
Atunci, sigur, vă întrebați: Oare care este soluția?
Soluția este identificarea factorilor de risc care predispun la apariția acestui tip de reacție și găsirea unor soluții adecvate fiecărui caz. Una dintre aceste soluții a fost administrarea profilactică inițială, atunci când încă nu te-ai expus la virus, care este dovedită ca a fi eficientă, cu o eficiență foarte mare, cu o reducere a riscului de infectare simptomatică de COVID-19 de până la 80% dintre pacienții care primesc aceste substanțe profilactice, care sunt niște anticorpi administrați persoanei care are un risc să nu se apere bine de o potențială infecție COVID-19 și care odată administrată rămâne în corp o perioadă lugă de timp, 6 luni de zile, poate chiar mai mult și care scad foarte mult riscul de infectare simptomatică.
Inclusiv la acești pacienți la care se estimează că există un răspuns imunitar mai slab, vaccinarea trebuie făcută, pentru că chiar și așa, mai slab, vaccinarea va aduce un beneficiu semnificativ prin stimularea organismului să lupte, să se apere împotriva virusului.
Secretul care ar putea să ne asigure succesul
"De asemenea, colegii infecționiști, în zilele noastre, manevrează un set de medicamente antivirale care au o eficacitate semnificativ mai mică față de ceea ce se întâmpla la începutul pandemiei, pentru că între timp știința nu a stat pe loc, a evoluat și avem la îndemână antivirale care au fost realizate în mod direcționat, specific pentru virusul SARS-CoV-2. Probabil să aplicarea la timp și la momentul potrivit categoriilor de pacienți care au nevoie de toate aceste metode este secretul care ar putea să ne asigure succesul.
Aici este sarcina Ministerului Sănătății și probabil că este un lucru foarte bun că la conducerea ministerului sunt persoan care au competența profesională să se ocupe de acest domeniu, de patologie. Este în sarcina lor să găsească modalitățile organizatorice de reglementare, astfel încât aceste metode de profilație sau tratament, de respectarea unor reguli să fie aplicate și implementate de un număr cât mai mare de persoane.
Din păcate, trebuie să mai recunoaștem că în ceea ce privește gradul de acceptare al populației legate de diverse restricții, măsuri este din ce în ce mai mic, dar în ciuda acestui fapt, populația trebuie să înțeleagă că recomandările medicale sunt făcute ca să ușureze viața fiecăruia dintre noi, chiar dacă pentru o perioadă de timp ele ne produc inconveniente minore. Avantajele pe termen lung cu certitudine vor fi foarte importante
Colegii reumatologi, ca grup profesional, sunt foarte preocupați de impactul pe care pandemia îl are asupra pacienților noștri și am reușit să realizăm un set de reguli care sunt impuse de profesie, de specialitate, am reușit să le aplicăm și sunt convins de faptul că pentru pacienții cu boli reumatice severe nu au fost semnalate cifre semnificative de mortalitate prin COVID-19. Este meritul acestor eforturi ale doctorilor, ale căror recomandări au fost urmate de pacienți", a conchis medicul.
Vezi mai multe în video:
-
De ce cancerul la inimă este extrem de rar04.09.2025, 15:50
-
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul04.09.2025, 14:40
-
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer04.09.2025, 13:28
-
Utilizarea telefonului pe toaletă crește riscul de a dezvolta hemoroizi04.09.2025, 11:46
-
Cofeina slăbește efectul antibioticelor04.09.2025, 10:05
Când se optează pentru fertilizarea in vitro în locul inseminării artificiale. Dr. Lucia Luchian: Șanse de reușită diferite
Divorțul nu înseamnă sfârșitul relațiilor. Cum să transformi despărțirea într-un nou început
Prevenția cancerului de col, sub semnul întrebării. Conf. univ. dr. Michael Schenker: A fost un adevărat șoc
Tratamentul care elimină cancerul în stadiile incipiente. Dr. Beatrice Anghel: Eficient, precis și localizat
Prevenția, investiția esențială pentru viitorul sănătății în România. Iulian Trandafir: Este o chestiune de educare a oamenilor
Așa se tratează cancerul! Țintește direct locul unde a fost tumora
Bolile inflamatorii intestinale, tot mai frecvente. Dr. Răzvan Iacob: Extrem de important să le putem diagnostica corespunzător
Inovații care salvează vieți. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb România): Tratamentul imuno-oncologic
Câte scaune pe zi e normal să ai? Primul semn că ești constipat
Spitalele primesc mai mulți bani pentru salarii decât pentru tratamente. Conf. univ. dr. Horațiu Moldovan: Nu se încurajează munca
Testul care îți arată dacă faci cancer. Prof. univ. dr. Ovidiu Pop: Cifre impresionante
Sindromul de coadă de cal. Dr. Dan Aurel Nica: simptomul urgent care îi rușinează pe pacienți
Semnul banal dat de cârcei. Nu-i mai ignora! Atenție la picioarele reci, furnicături, durere când mergi
Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Inovația farma în comunism. Cătălin Radu, Bristol Myers Squibb: Nu se încuraja diferența de opinii
Accesul echitabil la servicii medicale, o problemă de sistem. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb): Există angajamentul de a crește finanțarea
Provocările diagnosticării oncologice în România. Prof. univ. dr. Ovidiu Pop: Stăm prost
Boala care afectează un milion de români. Prof. dr. Florin Mihălțan: Exacerbări severe. Capcane care ascund afecțiunea
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
Cum a reușit Andreea Mantea să scape de kilogramele nedorite
Radioterapia stereotaxică și brahiterapia, decontate prin CNAS. Dr. Matei Bâră: Oferim pacienților un tratament personalizat și adaptat fiecărei formațiuni tumorale
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
Medicina cu patru P-uri, aplicată în oncologie. Dr. Eduard Dănăilă (SANADOR): Personalizată, predictivă, preventivă și participativă
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.