Tulburarea afectivă sezonieră poate remediată de aceste 2 suplimente comune. De ce schimbarea anotimpurilor influențează dispoziția
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Vezi și: Ce se întâmplă dacă bei prea multă apă. Pericolele reale ale suprahidratării
Pe măsură ce iarna avansează, zilele mai scurte și lumina redusă a soarelui pot declanșa simptome ale tulburării afective sezoniere (SAD), care afectează aproximativ unul din 20 de adulți.
Tulburarea afectivă sezonieră este o formă de depresie declanșată de reducerea numărului de ore de lumină în timpul iernii, spre deosebire de „depresia de iarnă” în care vremea rece și lumina solară limitată pot provoca tristețe sau scăderea interesului pentru activități.
Potrivit unor influenceri din social media, combinarea suplimentelor de vitamina D3 cu vitamina K2 poate ajuta la contracararea acestor simptome. Simptomele tulburării afective sezoniere se suprapun adesea cu depresia, incluzând sentimente persistente de tristețe, pierderea interesului pentru activități și somnul excesiv.
Se crede că tulburarea afectivă sezonieră este declanșată de reducerea orelor de lumină naturală, care poate afecta „ceasul intern” și poate duce la simptomele clasice ale depresiei.
Un studiu recent publicat în Nutrients a examinat dacă vitamina D și vitamina K pot ajuta la ameliorarea simptomelor tulburării afective sezoniere. Autorii au sugerat că deficitul de vitamina D poate crește riscul de apariție a tulburării afective sezoniere.
Vitamina D este implicată în căile de producere a melatoninei și joacă un rol-cheie în activitatea serotoninei, care leagă serotonina, melatonina și expunerea la lumină.

Foto: Freepik @EyeEm
Organizații de sănătate precum Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie și Institutul Național de Sănătate Mintală din SUA enumeră vitamina D ca opțiune de tratament pentru persoanele cu tulburare afectivă sezonieră, dar nu menționează adăugarea vitaminei K.
Au existat unele dovezi că vitamina D ar putea ajuta persoanele care locuiesc foarte departe în nord, unde expunerea la soare este redusă în timpul iernii. Cu toate acestea, în general, cercetările nu susțin suplimentele cu vitamina D pentru tulburarea afectivă sezonieră.
În timp ce nu există o bază solidă de dovezi care să susțină suplimentele alimentare pentru prevenirea/tratarea tulburării afective sezoniere, există o bună susținere pentru a adera la diete bogate în fructe și legume, cereale integrale, nuci, semințe, leguminoase și uleiuri sănătoase pentru inimă, limitând în același timp alimentele mai puțin sănătoase bogate în zaharuri adăugate, sare și grăsimi saturate.
Citește și: Biroul reglabil: avantaje și dezavantaje pentru cei ce petrec mult timp la lucru
Studiile care arată rezultate pozitive în ceea ce privește suplimentele de vitamina D și tulburarea afectivă sezonieră nu sunt foarte puternice și nu este clar dacă vitamina K ar fi benefică pentru a ajuta la creșterea vitaminei D în ceea ce privește stoparea simptomelor tulburării afective sezoniere.
Oamenii ar trebui să fie atenți să nu ia prea multă vitamina D sau K și, în schimb, să se limiteze la o multivitamină zilnică.
Tulburarea afectivă sezonieră este o tulburare de dispoziție care poate fi tratată prin diverse tratamente, inclusiv terapia cu lumină, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (o clasă de medicamente utilizate pentru tratamentul depresiei și al altor tulburări de dispoziție), o dietă bogată în nutrienți și expunerea regulată în aer liber.
Terapia cu lumină, care implică statul într-o cutie de lumină specială care filtrează razele UV dăunătoare, durează de obicei aproximativ 20 de minute pe zi pentru a da rezultate. SSRI, un medicament antidepresiv, poate ajuta, de asemenea, la simptomele tulburării afective sezoniere.
Consumul de alimente bogate în nutrienți și expunerea la suficientă lumină solară pot, de asemenea, îmbunătăți starea de spirit. Luarea de suplimente de vitamina D și vitamina K poate să nu fie cea mai bună abordare, deoarece acestea pot să nu fie la fel de eficiente.
În schimb, se recomandă o dietă bogată în nutrienți, activități în aer liber și solicitarea de ajutor din partea unui specialist în sănătate mintală.
-
-
Când trebuie să iei medicamente: înainte, în timpul sau după mese14.12.2025, 16:59
-
Uleiul care te îngrașă14.12.2025, 15:04
-
-
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România14.12.2025, 12:21
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Tulburările mintale reduc speranța de viață cu până la 20 de ani
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când pui murături, faci zacuscă sau gem. Radu Leca, precizări
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Trucul simplu care te scoate din stres, anxietate și atac de panică: respiră... din burtă. Fă asta de 3 ori!
Cum apar fobiile: când frica ne controlează deciziile. Legătura subtilă dintre stres și fobie
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
Legătura dintre sănătatea intestinală și anxietatea generalizată. Noi metode de combatere a anxietății prin îmbunătățirea sănătății intestinale
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
De ce scârțâie mobila din casă. Care este, de fapt, impactul asupra psihicului
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
Ce este efectul Pratfall. Cum o mică stângăcie îți poate crește farmecul personal
EXCLUSIV Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
De ce nu poți să dormi? 4 lucruri provocate de schimbările climatice: Vom dezvolta anxietate climatică. Vom pierde 58 ore de somn
EXCLUSIV Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Adevărul despre terapia online. Ce s-a întâmplat cu pacienții care au făcut asta e greu de crezut!
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
