Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Fiecare celulă din corp are nevoie de magneziu, astfel că, în momentul în care se produce o carență, apar mai multe simptome care îți pun sănătatea în...
Magneziul este un mineral care joacă un rol extrem de important în funcțiile nervilor și ale mușchilor, reglarea glicemiei și a tensiunii arteriale, cât și în producția energiei.
O lucrare (link direct) din noiembrie 2011, publicată în „American Journal of Clinical Nutrition” a raportat că femeile americane, care nu utilizează suplimente alimentare, consumă în medie 234 mg de magneziu zilnic - un deficit în comparație cu doza zilnică recomandată de 310 până la 320 mg.
Simptome
Simptomele precoce ale deficienței de magneziu, precum greață, vărsături, pierderea poftei de mâncare, slăbiciune și oboseală, sunt neobișnuite la persoanele sănătoase, chiar dacă au un aport redus de magneziu. Asta pentru că organismul compensează aportul scăzut prin reducerea pierderii de magneziu prin rinichi și creșterea absorbției acestuia prin intestin. Deficiența gravă de magneziu este adesea cauzată de afecțiuni sau medicamente care reduc absorbția intestinală sau cresc pierderea de magneziu prin urină.
Deficiența de magneziu poate provoca slăbiciune musculară sau crampe, o funcție nervoasă anormală, amorțeală sau furnicături. De asemenea, un nivel scăzut de magneziu poate afecta inima, provocând bătăi neregulate ale inimii. Durerea în piept poate apărea din cauza bătăilor neregulate ale inimii sau a spasmelor arterelor care furnizează sânge. Mai mult, se pot produce crize sau modificări de personalitate, deoarece o lipsă severă de magneziu poate provoca o activitate electrică excesivă în creier.
Deficiența de magneziu fără simptome
O lucrare (link direct) din mai 2013, publicată în „Advances in Nutrition"” din mai 2013 a menționat că 60% dintre americani consumă mai puțin magneziu decât doza zilnică recomandată. Pe termen lung, aportul insuficient de magneziu poate epuiza treptat depozitele din corp. Dar, deoarece declinul are loc treptat, simptomele tipice de deficiență pot fi absente.
Chiar și fără simptome, aportul cronic scăzut de magneziu poate prezenta riscuri pentru sănătate.
Un studiu (link direct) din februarie 2012, publicat în „Jurnalul Clinic al Rinichilor” raportează că aportul scăzut de magneziu este asociat cu riscuri crescute de diabet de tip 2, tensiune arterială ridicată, boli coronariene și sindrom metabolic. Persoanele cu sindrom metabolic au hipertensiune arterială, exces de greutate corporală în jurul abdomenului și niveluri anormale de zahăr în sânge. Aceste anomalii cresc riscul de diabet, boli de inimă și accident vascular cerebral.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.