Exercițiile ar putea ajuta la combaterea dependenței de droguri, prin modificarea producției de peptide din creier, potrivit unui studiu. Anterior, oamenii de știință descoperiseră că că exercițiul fizic poate...
Deși mecanismul era necunoscut, se credea că exercițiul fizic modifică asocierea între indiciile legate de consumul de droguri și senzațiile de recompensă, posibil prin schimbarea nivelelor peptidelor din creier.
În noua cercetare derulată de către Jonathan Sweedler, Justin Rhodes și colegii acestora de la Universitatea Illinois, oamenii de știință au decis să exploreze această teorie prin cuantificarea acestor modificări ale peptidelor la șoareci.
Șoarecii au fost injectați cu cocaină timp de patru zile în camere speciale cu o textură distinctivă a podelei pentru a produce o asociere cu acel mediu de droguri. Animalele au fost apoi adăpostite timp de 30 de zile în cuști, dintre care unele includeau o roată de rulare.
Cercetătorii au descoperit că șoarecii care au exercitat pe aceste roți exerciții au avut niveluri mai mici de peptide cerebrale legate de mielină, o substanță care ajuta la fixarea amintirilor. Comparativ cu șoarecii sedentari, cei care au mers pe roți circulate au arătat o preferință redusă pentru mediul asociat cocainei.
Cercetătorii consideră că aceste constatări legate de modificările peptidelor va ajuta la identificarea biomarkerilor pentru dependența de droguri, potrivit ScienceDaily.com.
O activitate fizică moderată ajută la ameliorarea imediată a memoriei, nu doar la cei vârstnici, ci şi la persoanele tinere. Îm plus, există dovezi care arată că exercițiul fizic poate îmbunătății neuroplasticitatea. Sportul ajută la îmbunătățirea gândirii, memoriei, iar efectul poate fi simțit puternic în anumite faze ale bolii Parkinson.
Studiile au mai demonstrat că activitate fizică moderată ajută la ameliorarea imediată a memoriei, nu doar la cei vârstnici, ci şi la persoanele tinere. În plus, există dovezi care arată că exercițiul fizic poate îmbunătății neuroplasticitatea. Sportul ajută la îmbunătățirea gândirii, memoriei, iar efectul poate fi simțit puternic în anumite faze ale bolii Parkinson.
Studiul integral îl puteți citi aici
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
