Două studii, efectuate de oameni de ştiinţă de la Institutul Federal Elveţian de Ştiinţă şi Tehnologie Acvatică (Eawag), Imperial College London şi Tufts University din SUA, au demonstrat că riscul de a...
În primul studiu, realizat în perioada aprilie-iunie 2020 în zona Boston, Massachusetts, cercetătorii au analizat 350 de eşantioane prelevate de pe suprafeţe frecvent atinse în viaţa de zi cu zi, cum ar fi mânerele uşilor de la intrarea în sedii de companii, tastatura ATM-urilor (bancomate), pompe de benzină şi butoanele semafoarelor.
Potrivit constatărilor, publicate joi, 29 dintre aceste suprafeţe (circa 8%) prezentau urme ale noului coronavirus, însă concentraţiile virusului erau ''atât de reduse încât riscul de infectare prin atingerea unei suprafeţe contaminate a fost estimat a fi scăzut'' - ''mai mic de 5 la 10.000''.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că suprafeţele atinse frecvent joacă probabil un rol minim în transmiterea comunitară a virusului.
Cercetătorii au precizat totuşi că situaţia ar putea fi diferită, iar riscul de transmitere prin atingerea butoanelor, a tastelor sau a mânerelor ar putea deveni în unele situaţii deloc neglijabil. ''Ţinând cont de zecile de obiecte atinse în fiecare oră, riscul unei persoane de a se infecta va creşte, desigur, dacă o mulţime de oameni sunt purtători ai virusului - deşi riscul de transmitere prin alte căi ar creşte, de asemenea, în special dacă distanţarea socială nu este respectată, sau în spaţii aglomerate'', a precizat Timothy Julian din cadrul departamentului de microbiologia mediului de la Eawag.
În cazul altor obiecte, precum mesele şi vesela, pe suprafaţa lor ar putea fi prezente ''picături cu încărcături virale ridicate'', existând o probabilitate mai mare ca oamenii să tuşească sau să strănute pe ele. ''Probabilitatea ca cineva să tuşească sau să strănute peste o masă şi să fie prezente acolo picături cu încărcături virale ridicate este mult mai mare decât în cazul unui buton sau al unui mâner de uşă - aşadar, este în continuare foarte important ca mesele şi vesela să fie dezinfectate şi spălate corespunzător'', a notat Timothy Julian, citat pe site-ul Eawag.
Dezinfectarea suprafeţelor s-a dovedit mai puţin eficientă decât dezinfectarea mâinilor
Conform unuia dintre studii, precauţia şi adoptarea unor măsuri de prevenţie, cum ar fi dezinfectarea mâinilor, sunt în continuare necesare. Potrivit concluziilor, dezinfectarea suprafeţelor s-a dovedit mai puţin eficientă decât dezinfectarea mâinilor, care ''reduce substanţial riscurile de infectare''.
Timothy Julian a notat că ''la fel ca în cazul eşantionării apelor reziduale, monitorizarea ARN-ului SARS-CoV-2 de pe suprafeţe frecvent atinse ar putea fi un instrument util - în plus faţă de testele clinice - pentru a furniza o avertizare timpurie a tendinţelor COVID-19''.
Cele două studii au fost publicate în Environmental Science and Technology Letters, scrie Agerpres.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
