Detartrajul, o procedură simplă care îți poate salva dinții. EXCLUSIV

11 ian 2019 / 09:17
Sănătatea orala ține și de alimentele pe care le măncâm
Sănătatea orala ține și de alimentele pe care le măncâm

Oricât de bine ne îngrijim dinții, apariția plăcii bacteriene și acumularea de tartru sunt inevitabile pentru fiecare dintre noi. De ce important detartajul explică dr. Ion Melnic, specialist în chirurgie dento-alveolară, EXCLUSIV la DC MEDICAL.

Tot ce ingerăm, solid sau lichid, contribuie la formarea bacteriilor, chiar dacă ne spălăm dinții cu regularitate și folosim măsuri extra de igienziare, precum apa de gură, ața dentară, dușul bucal.

Pentru a preveni eficient problemele dentare, recomandam efectuarea unui detartraj și a unui periaj profesional o dată la 6 luni pentru cei fără probleme sau la 3-4 luni pentru cei care au implanturi, sunt fumători sau suferă de parodontoză.

Detartrajul, o necesitate

Doctorul Ion Melnic, specialist în chirurgie dento-alveolară, explică EXCLUSIV pentru DC MEDICAL, care sunt beneficiile detartrajului, cât de des trebuie să îl facem și ce se recomandă după efectuarea acestuia.

„Detartrajul este o procedură stomatologică noninvazivă prin care se îndepărtează placa bacteriană și depozitele de tartru de pe dinți, lăsând în urmă suprafețe netede, lustruite și curate. De obicei, se face cu un aparat cu ultrasunete. Acesta îndepărtează depozitele aderente subgingivale și supragingivale și, de obicei, este recomandat să fie urmat de un periaj dentar și de procedura de air-flow. Această procedură constă în proiectarea sub presiune a unui jet de apă cu bicarbonat de sodiu pentru o îndepărtare completă a resturilor fine rămase pe dinți", spune dr. Ion Melnic.

Este cunoscut faptul că afecțiunile orale au o strânsă legătură cu boli grave, precum diabetul, afecțiunile cardiace, boli metabolice etc. „De aceea, principalul beneficiu al detartrajului este menținerea cavității bucale în stare curată, ferită de tartru și bacterii. Acestea din urmă pot înrăutăți alte afecțiuni grave de care suferă pacientul", explică dr. Ion Melnic.
Îndepărtarea tartrului este fundamentală pentru o igienă eficientă a gurii. Acesta irită gingia, producând sângerarea la periaj sau la contactul cu alimente dure, maschează cariile care, fără tratament, pot conduce la pierderea dinților. Excesul de tartru reprezintă un rezervor de toxine care nu afectează doar zonele învecinate, ci întregul organism.

Cât de des trebuie efectuat detartrajul?

În general, este recomandat ca această procedură să fie efectuată o dată la 6 luni, dar este posibil ca frecvența detartrajului să varieze de la o persoană la alta. Acest lucru este datorat faptului că depozitele de tartru se formează mai repede sau mai încet în funcție de pH-ul și compoziția salivei fiecărei persoane, de măsurile de igienizare aplicate acasă (periaj corect efectuat, duș bucal, folosirea apei de gură și a aței dentare).

„De exemplu, pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă, saliva tinde să devină mai groasă și mai acidă, iar atunci detartrajul se poate recomanda mai devreme de 6 luni. Un alt exemplu care ar putea să ducă la nevoia efectuării lui mai repede de 6 luni a detartrajului este reprezentat de obiceiurile alimentare sau de felul în care mâncăm: o persoană care obișnuiește să mănânce într-o anumită parte a gurii va avea mai mult tartru. Alți factori care duc la formarea accelerată a tartrului includ sarcina, anumite medicamente, fumatul etc. Dacă există vreun motiv din cauza căruia tartrul se formează mai rapid, detartrajul ar trebui efectuat mai des, iar medicul specialist va ști să recomande o frecvență potrivită pentru fiecare pacient în parte", completează dr. Ion Melnic.

Respectarea recomandării medicului specialist în ceea ce privește realizarea detartrajului în mod periodic este necesară deoarece, dacă sunt lăsate neîndepărtate, depozitele de tartru se acumulează în cantități din ce în ce mai mari, atât deasupra, cât și sub nivelul gingiei, producând în timp parodontoza. În plus, cu cât amânăm mai mult efectuarea acestei proceduri, cu atât crește sensibilitatea din cauza inflamației gingivale produse de tartru și placă.

Detartraj manual sau detartraj cu ultrasunete?

Detartrajul se poate realiza fie manual, fie cu ultrasunete sau ca o combinație între cele două. Metoda veche, manuală, de îndepărtare a tartrului cu ajutorul unor instrumente ascuțite prezintă riscul de zgâriere a smalțului în zonele subțiri din vecinătatea gingiei sau chiar rănirea acesteia, dar din fericire acest risc nu mai există la metodele moderne.

Medicul dentist va începe procedura printr-o examinare de ansamblu a cavității bucale, după care un dispozitiv de detartraj cu ultrasunete va fi utilizat pentru a elimina placa bacteriană prin intermediul unor vibrații. Vibrațiile produse de ultrasunete rup legătura dintre tartru și smalț, suprafața dintelui rămânând intactă, ceea ce înseamnă că detartrajul nu afectează smalțul dentar, ci poate disloca doar depunerile de tartru. Tartrul acumulat sub nivelul gingiei este foarte aderent, iar îndepărtarea lui poate fi neplăcută, însă aplicarea de spray anestezic poate face detartrajul mai confortabil.

Cum îngrijim dinții după igienizare?

După detartraj, poate fi prezentă o sensibilitate dentară și gingivală care dispare în câteva zile, în funcție de fiecare persoană. De ajutor sunt pastele de dinți desensibilizante și chiar aplicarea unui antiinflamator local. Disconfortul resimțit este minim în comparație cu problemele ce pot să apară dacă se amână efectuarea detartrajului", concluzionează dr. Ion Melnic.

Tartrul acumulat în cantități mari poate duce la retragerea gingiei și dezgolirea rădăcinii dintelui, iar în timp acestea duc la boală parodontală.

De aceea, este imperativ ca această procedură minim invazivă să fie realizată periodic, în funcție de recomandările medicului specialist.

Articole Recomandate
Comentarii
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.24