Retinopatia diabetică este una dintre cele mai frecvente complicații ale diabetului. Puțini știu însă că ea poate debuta în același timp cu diabetul. Iată cum trebuie să-și controleze vederea...
Riscul de apariție a retinopatiei diabetice crește odată cu dezechilibrul glicemic, vechimea diabetului, dar și cu tipul de diabet, informează Școala Pacienților. Cu cât durata dezechilibrului glicemic este mai mare, cu atât complicațiile oculare sunt mai frecvente și mai grave, atrage atenția dr. Mihaela Vlăiculescu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, fondator al Asociației medicale Sprijin pentru Diabet, potrivit sursei citate.
Pacienții cu diabet zaharat tip 2 pot fi depistați cu retinopatie diabetică chiar la diagnosticarea bolii, dat fiind că, de multe ori, diabetul debutează cu mult timp înainte de diagnosticarea propriu-zisă.
„De aceea, pentru pacienții cu diabet zaharat tip 2 este obligatorie efectuarea unui consult oftalmologic (cu examinarea fundului de ochi) încă de la debutul diabetului, pe când la pacienții cu diabet zaharat tip 1 primul control este recomandat în primii 5 ani de la debutul diabetului. Ulterior, controlul trebuie efectuat anual sau chiar mai frecvent, în funcție de recomandarea oftalmologului care vă urmărește", explică specialistul.
Factori de risc
Pincipalele cauze care determină apariția retinopatiei diabetice sunt hiperglicemia (valori crescute ale glucozei în sânge) și durata diabetului. Variațiile glicemice și hipoglicemiile frecvente (scăderea valorii glicemiei sub 70 mg/dl) pot conduce la agravarea retinopatiei. Cu cât vechimea diabetului este mai mare, cu atât riscul de apariție a retinopatiei este mai mare. Fumatul și lipsa activității fizice asociată obezității cresc riscul complicațiilor oculare.
Factorii de risc care agravează progresia retinopatiei diabetice sunt: hipertensiunea arterială, dislipidemia (valori crescute ale colesterolului și trigliceridelor din sânge), afectarea renală (nefropatia).
De ce pe vremuri oamenii erau mai slabi și care este motivul pentru care ne îngrășăm chiar dacă nu prea mâncăm.
Trecerea la ora de iarnă ne poate afecta obiceiurile alimentare. Medicii ne explică ce trebuie să facem.
De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.
Ce se întâmplă când bei apă carbogazoasă. Impactul pe care îl are asupra organismului.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
Acesta este cel mai rău lucru cu care se confruntă diabeticii. Le dereglează glicemia chiar și când este administrat tratamentul.
Mănânci carne cu garnitură? Ei bine, te-ai gândit vreodată ce se întâmplă când le asociezi?
Aceste alimente prezente pe mesele multora dintre noi ne distrug ficatul și creierul. De altfel, perturbă și producția de insulină.
Această legumă comună reduce nivelul zahărului din sânge cu 50%.
Acest aliment care se regăsește în aproape orice bucătărie ne omoară cu zile. Duce la infarct și AVC.
De ce ne e poftă de ceva dulce? Motivul pentru care corpul ne cere ceva bun și dulce.
