Prof. Ion Ovidiu Pânișoară a vorbit despre cum tratăm frica de război și despre atacurile de panică.
"Multă lume s-a speriat, are atacuri de panică, nu doarme bine, se gândește la amenințarea din Est. Dacă s-au uitat seara la televizor visează urât noaptea. Acest conflict neobișnuit pentru cei mai mulți dintre noi, pentru că cei mai tineri nu au trăit nici măcar Războiul Rece, darămite un război propriu-zis, o astfel de tragedie cum se petrece acum în Ucraina. Unii ar vrea să apeleze la psiholog, cum îi sfătuim să se liniștească?", a spus Val Vâlcu.
Temperatura la care se beau CAFEAUA și CEAIUL. Marea greșeală care duce la CANCER esofagian
"Da, ne aflăm într-o situație limită și întotdeauna când ne aflăm într-o situație limită, organismul acționează. Este firească frica.
De aici trebuie să pornim, că frica este un lucru firesc, este o reacție logică a organismului, altfel n-am fi supraviețuit. În momentul în care suntem în fața unei provocări, unei amenințări posibile, organismul intră în acțiune, simte nevoia să facă ceva, simte nevoie să modifice starea în care se află pentru a fi mai pregătit pentru cele două tipuri de reacții: lovește sau fugi.
În momentul în care simțim o amenințare foarte puternică avem tendința să ne retragem și să încercăm să ne maximizăm șansele de succes. Ca atare, ați văzut ieri cozile imense la benzinării, ne aducem aminte la începutul pandemiei când se goleau magazinele, aceleași persoane care contestau existența virusului erau cei care goleau magazinele, pentru că amenințarea ne atacă zona profundă a supraviețuirii. Și atunci... reacționăm, încercăm să ne ferim", a declarat Ovidiu Pânișoară, de la Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, în exclusivitate pentru DC Medical.
"Sunt multe studii care arată că oricum gândurile noastre sunt impactate de elemente negative. Spunea o cercetare că 80% din gândurile noastre au ceva, au conținut negativ și atunci e clar că dacă apare un gând negativ, acest conținut negativ crește și tindem să ne îngrijorăm mai mult decât este cazul.
Mai ales că de multe ori avem impresia că îngrijorarea respectivă ne face bine. Faptul că ne-am dus și am făcut un plin de benzină ne liniștește pe undeva, deși acel plin de benzină nu ne va scăpa în cazul unei bombe rătăcite, dar ne liniștește pentru faptul că am făcut ceva, am simțit nevoia să acționăm", a completat el.
"Versurile melodiei Don't Worry Be Happy - dacă te îngrijorezi, dublezi necazul: But when you worry you make it double", a completat Val Vâlcu.
"Da, și sunt multe studii care spun că multe dintre îngrijorările pe care noi le avem, în fond, dacă ne gândim la cât de mult ne-am îngrijorat, cum a fost pandemia, un eveniment traumatic, pentru mulți dintre noi au fost inutile. Dacă ne uităm acum 4, 5 ani care era rata noastră de îngrijorări, gândiți-vă că s-a modificat foarte mult.
La ora asta nu mai avem îngrijorările de atunci. Multe dintre îngrijorări sunt inutile. Și te întrebi peste 2, 3 zile dacă a contat sau a meritat această goană sau statul la coadă prin benzinărie", a mai spus Ovidiu Pânișoară, la DC Medical.
Vezi mai multe în video:
Medicamentul care reduce tumorile cu până la 77%.
