Vârsta fiziologică este chiar mai importantă decât cea cronologică, spun cercetătorii. Aceasta indică cu mai multă precizie riscul de deces și are legătură cu condiția...
Deseori auzim spunându-se că „ești atât de bătrân pe cât te simți”. Noi cercetări în domeniu arată că vârsta fiziologică este un predictor mai bun al supraviețuirii decât vârsta cronologică. Studiul dat publicității în European Journal of Preventive Cardiology, un jurnal al European Society of Cardiology (ESC). „Vârsta este unul din factorii de risc cei mai cerți pentru deces. Cu cât sunteți mai în vârstă, cu atât crește riscul de deces”, spune autorul studiului, Dr. Serge Harb, cardiolog la Cleveland Clinic din SUA. „Dar am descoprit că sănătatea fiziologică este un predictor chiar mai bun decât vârsta cronologică. Dacă vreți să trăiți mai mult, atunci faceți mai multe exrciții. Acestea vă vor îmbunătăți săntatea și vă vor prelungi viața”, arată articolul publicat AICI.
Bazându-se pe testele de efort la exerciții fizice, rezultatele au dus la crearea unei formule folosite la calcularea capacității de efort fizic în timpul exerciților – „vârsta fiziologică”, pe care au denumit-o A-BEST (Age Based on Exercise Stress Testing). Ecuația a folosit capacitatea de a face exerciții, felul în care răspunde inima la exerciții (competență cronotropă) și cât de repede își revine inima după efort.
„Cunoscându-vă vârsta fiziologică e o bună motivație să vă creșteți performanțele fizice, care va fi «tradusă» prin îmbunătățirea longevități”, a spus Dr. Harb. „Spunându-i unei persoane de 45 de ani că vârsta fiziologică este a unei persoane de 55 de ani ar trebui să fi un semnal de alarmă care să le atragă atenția că pierd ani din viață pentru că nu sunt în formă. Pe de altă parte, o persoană de 65 de ani cu A-BEST de 50 se presupune că va trăi mai mult decât alte persoane de aceeași vârstă.”
Studiul a inclus 126.356 de pacienți, între 1991 și 2015 și s-a făcut referire la primele teste la efort fizic, o probă obișnuită pentru diagnosticarea problemelor de inimă. A implicat mersul pe bandă, care a fost, treptat, tot mai dificil. Pe durata exercițiului au fost măsurate capacitatea de efort și capacitatea inimii la efort și capacitatea de revenire a ritmului cardiac. Rezultatele au fost folosite la calcularea A-BEST, luând în calcul și alț factori precum sexul sau medicația care afectează inima.
Vârsta medie a participanților la studiu a fost de 53,5 ani, iar 59% erau bărbați. Mai mult de jumătate dintre pacienții cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 de ani - 55% dintre bărbați și 57% dintre femei - au fost, fiziologic, mai tineri, conform A-BEST. După o urmărire de aproximativ 8,7 ani, 8% dine aceștia au decedat.
Pacienții care au decedat erau cu 10 ani mai bătrâni decât cei care au supraviețuit, dar A-BEST a fost un foarte bun predictor pentru supraviețuire, mai bun decât vârsta cronologică, chiar și după ajustarea datelor privind sexul, fumatul, masa corporală, diabetul sau hipertensiunea.
Studiul integral poate fi citit aici.
Acest superaliment poate îmbunătăți sănătatea intestinului și a creierului.
Acest aliment consumat dimineața îți stimulează creierul. Repară celulele neuronale.
Oferind soluții naturale pentru stres și oboseală, acest remediu străvechi ne ajută să redescoperim armonia dintre corp și minte.
Cum transformi ceaiul obișnuit în medicament pentru răceală. Iată câteva trucuri simple cu efecte uimitoare.
Fructul care îți curăță arterele și ține diabetul departe.
Acest aliment poate preveni diabetul și bolile de inimă. E plin de fibre și reduce colesterolul și scade inflamația.
Sucul răcoritor care accelerează arderea grăsimilor. Reduce glicemia, curăță intestinul și sprijină metabolismul.
Frunzele de portocale nu sunt doar un adaos parfumat pentru ceaiuri, ci ascund beneficii remarcabile pentru sănătate.
Balonarea dispare rapid cu acest ceai. Este alegerea perfectă dacă nu îți place ghimbirul.
Această legumă comună reduce glicemia cu până la 50%.
