Alegătorii își pot forma amintiri false după ce au văzut fake news, mai ales dacă aceste povești se aliniază sau sunt tangențiale, în vreun fel, credințelor lor politice, arată un studiu publicat astăzi în Psychological Science, un jurnal al Asociației americane pentru Științe Psihologice.
Cercetarea a fost realizată în săptămâna anterioară referendumului din 2018 privind legalizarea avortului în Irlanda, dar cercetătorii sugerează că știrile false ar putea avea efecte similare în alte contexte politice, inclusiv în cursa prezidențială a Statelor Unite din 2020.
„În cadrul unor alegeri politice extrem de emoționale, părtinitoare, cum ar fi alegerile prezidențiale din SUA din 2020, alegătorii ar putea„ să-și amintească"de știri complet fabricate", spune autorul principal Gillian Murphy, de la University College Cork. „În special, este probabil să-și „amintească"de scandaluri care se reflectă prost asupra candidatului opus".
Studiul este inedit pentru că examinează dezinformarea și amintirile false în legătură cu un referendum real, explică Murphy.
Ea și colegii săi, inclusiv cercetătoarea principală în domeniul memoriei, Elizabeth Loftus, de la Universitatea din California, Irvine, au recrutat online 3.140 de alegători eligibili și i-au întrebat dacă și cum intenționează să voteze la referendum.
În continuare, cercetătorii au prezentat fiecărui participant șase știri, dintre care două au fost fake news și care îi înfățișau pe candidații de pe ambele baricade ale problemei având un comportament ilegal sau agitator. După citirea fiecărei povești, participanții au fost întrebați dacă au auzit despre evenimentul descris anterior în știrile false; dacă da, ei au raportat dacă au amintiri specifice despre aceasta.
Își amintesc știrile fabricate și le atribuie valoare reală
Cercetătorii au informat apoi alegătorii eligibili că unele dintre poveștile pe care le-au citit au fost fabricate și au invitat participanții să identifice oricare dintre stirile despre care credeau că sunt false. În cele din urmă, participanții au finalizat un test cognitiv.
Aproape jumătate dintre respondenți au raportat o amintire pentru cel puțin una dintre știrile fabricate; mulți dintre ei și-au amintit detalii incredibile despre o știre falsă. Persoanele în favoarea legalizării avortului aveau o mai mare probabilitate să-și amintească de una dintre știrile false în legătură cu opozanții referendumului; cei împotriva legalizării aveau o mai mare probabilitate să-și amintească de o știre falsă despre susținătorii lui. Mulți subiecți nu au reușit să își reconsidere imaginile create în memorie chiar și după ce au aflat că unele dintre informațiile pe care le aveau erau false. Și mai mulți participanți au relatat detalii pe care reportajele false nu le includeau.
„Acest lucru demonstrează ușurința cu care putem planta aceste amintiri complet fabricate în minte aoamenilor, în ciuda acestei suspiciuni a alegătorilor și chiar în ciuda unei avertizări explicite că s-ar putea să li se arate știri false", a explicat Murphy.
Participanții care au obținut un punctaj mai scăzut la testul cognitiv nu au fost mai predispuși să-și formeze amintiri false decât cei care au avut scoruri mai mari, dar scorurile mici au presupus o mai mare probabilitate ca subiecții respectivi să-și amintească fake news-urile care s-au aliniat opiniilor lor. Această constatare sugerează că persoanele cu o capacitate cognitivă mai mare pot avea o mai mare probabilitate să pună la îndoială părerile personale și sursele știrilor, spun cercetătorii.
Alți colaboratori ai proiectului au fost Rebecca Hofstein Grady și Linda J. Levine la UC Irvine și Ciara Greene de la University College Dublin. Cercetătorii spun că intenționează să se extindă experimentul și asupra unor evenimente de mare amploare la ora actuală, investigând influența falselor amintiri fals formare legate de referendumul Brexit și de „mișcarea #MeToo".
Loftus spune că înțelegerea efectelor psihologice ale fake news-urilor este esențială, având în vedere că tehnologia sofisticată facilitează crearea nu numai a unor rapoarte și imagini falsificate, ci și a unor videoclipuri false.
„Oamenii vor acționa conform amintirilor lor false și, adesea, este greu să-i convingem că fake news-urile sunt false", spune Loftus. „Cu abilitatea crescândă de a produce știri incredibil de convingătoare, cum vom ajuta oamenii să evite inducerea în eroare? Este o problemă la care psihologii oamenii de știință ot fi calificați în mod unic să răspundă și să contribuie."
