Fibromialgia: boala complexă căreia nu i se cunoaște cauza. Provoacă durere și oboseală în organism

Fibromialgia este o afecțiune cronică care provoacă durere și oboseală în sistemul musculo-scheletic, cu simptome variate și complexe ce necesită o abordare multidisciplinară pentru gestionarea eficientă a...
Fibromialgia este o afecțiune cronică care provoacă durere, sensibilitate și oboseală în organism, în special în sistemul musculo-scheletic. Simptomele apar adesea în pusee, ceea ce face dificilă gestionarea bolii.
Cauza este necunoscută, dar studiile sugerează că anumite condiții de sănătate, stresul și schimbările de viață o pot declanșa. Este mai probabil să apară dacă unul dintre părinții biologici ai pacientului o are.
Durerea nouă, în special în mușchi, este adesea primul semn al fibromialgiei. Este important să aveți încredere în instincte și să consultați un medic dacă vă confruntați cu dureri noi, oboseală sau alte simptome, chiar dacă acestea par să apară și să dispară.
Simptome
Simptomele fibromialgiei includ durere și oboseală, sensibilitate musculară, oboseală, dureri ale feței și maxilarului, dureri de cap, migrene, probleme digestive și probleme de control al vezicii urinare. Simptomele mentale și emoționale includ probleme de memorie, anxietate, depresie, insomnie și tulburări de somn. Fibromialgia poate provoca, de asemenea, probleme digestive, cum ar fi diareea și constipația.
Cauze și factori de risc
Fibromialgia este o afecțiune a cărei cauză nu este încă cunoscută, dar care s-ar putea datora anumitor gene moștenite de la părinții biologici. Studiile au descoperit o legătură între părinții biologici cu fibromialgie și copiii lor, sugerând că aceasta se transmite în familie.
Persoanele cu fibromialgie sunt, de obicei, mai sensibile la durere, iar mutațiile genetice din genele responsabile de formarea neurotransmițătorilor din creier ar putea să o cauzeze. Factorii de risc pentru fibromialgie includ vârsta, sexul atribuit la naștere, bolile cronice, infecțiile, stresul și traumele.
Persoanele de peste 40 de ani sunt mai predispuse să dezvolte fibromialgie, în timp ce femile sunt de două ori mai predispuse la fibromialgie decât bărbații. Bolile cronice precum osteoartrita, depresia, tulburările de anxietate, durerile cronice de spate și sindromul intestinului iritabil sunt mai susceptibile de a dezvolta fibromialgie.
Foto: Freepik
Diagnostic
Fibromialgia este diagnosticată prin intermediul unui examen fizic și al unei discuții privind istoricul de sănătate de către medici. Niciun test specific nu poate diagnostica fibromialgia, dar acesta face parte dintr-un diagnostic diferențial, un proces medical de eliminare.
Medicul compară mai multe afecțiuni cu simptome conexe, conducând la diagnosticul final. Analizele de sânge pot fi utilizate pentru a exclude alte cauze comune ale oboselii, cum ar fi anemia sau problemele glandei tiroide.
Tratament
Fibromialgia este o afecțiune complexă care necesită o combinație de tratamente pentru gestionarea eficientă a simptomelor sale. Tratamentele pot include medicamente eliberate fără rețetă sau pe bază de prescripție medicală, exerciții, terapie de somn, terapie cognitiv-comportamentală, terapie de gestionare a stresului și antidepresive.
Cele patru etape ale tratamentului fibromialgiei sunt non-farmacologice, psihologice, farmacologice și tratamentele de funcționare zilnică.
- Tratamentele non-farmacologice implică fizioterapeuți sau kinetoterapeuți care oferă întinderi și exerciții pentru a slăbi, relaxa și întări mușchii și articulațiile.
- Tratamentele psihologice implică medici psihologi care ajută la menținerea unei imagini de sine sănătoase și sugerează strategii pentru gestionarea simptomelor.
- Tratamentele farmacologice implică medicamente pentru gestionarea simptomelor.
- În cele din urmă, tratamentele de funcționare zilnică implică terapeuți ocupaționali care ajută persoanele să se descurce în rutina zilnică în cazul în care simptomele severe îngreunează participarea la activitățile obișnuite.
Simptomele și schimbările fiecărei persoane vor fi evaluate de medic pentru a determina cel mai potrivit plan de tratament.
Citește și: Microbiomul intestinal și riscul de obezitate. Relația complexă dintre dietă și microbiom
Metode de prevenție
Fibromialgia este o afecțiune gravă care poate afecta întreaga viață a unei persoane. Ea nu poate fi prevenită, însă gestionarea simptomelor poate contribui la reducerea gravității acestora. Unele persoane cu fibromialgie pot experimenta mai puțină durere și simptome mai pronunțate după ce au găsit tratamente eficiente.
A trăi cu fibromialgie poate fi o provocare, de aceea este important să vă consultați fie cu un medic sau un psiholog dacă aveți nevoie de ajutor pentru gestionarea stresului și a altor simptome emoționale. Pacienții cu fibromialgie sunt mai predispuși la spitalizare din cauza durerii, a simptomelor obstructive sau a problemelor de sănătate mintală. Aceștia se pot confrunta cu probleme de memorie și concentrare.
-
Semne timpurii de infarct pe care mulți le ignoră18.09.2025, 22:35
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
S-a înființat Federaţia Patronală a Farmaciilor din România18.09.2025, 15:52
Tulburarea afectivă sezonieră poate remediată de aceste 2 suplimente comune. De ce schimbarea anotimpurilor influențează dispoziția
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
Dezechilibrul intestinal, un posibil declanșator al stresului. Impactul problemelor intestinale asupra anxietății
Situationship: ce este și cum influențează viața emoțională. Impactul rețelelor sociale și importanța comunicării în relațiile nedefinite
Sondaj alarmant: Aproape 2 din 5 angajați europeni sunt expuși riscului de afecțiuni mintale
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
Latura întunecată a meditației despre care nimeni nu vorbește. Mituri și adevăruri despre mindfulness
De ce unii oameni își amintesc visele, iar alții nu? Ce se întâmplă, de fapt, în creier
Ortorexia: obsesia cu mâncatul sănătos. O tulburare modernă a obiceiurilor alimentare
Pisicile și riscul mărit de a dezvolta schizofrenie. Descoperiri noi privind legătura dintre pisici și tulburările psihiatrice
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Val de crime în România. Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu explică motivele și soluțiile
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
Sf. Apostol Andrei, între ocrotitorul României și superstiții. Radu Leca: Fricile nu ne lasă să evoluăm. Au un impact major
Doar 5 minute pe zi! Tehnica simplă care îți poate reseta creierul
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.