Fracturile de șold, pe primul loc în România. Pană: Din păcate, osteoporoza este o afecțiune tăcută, nu iese în evidență, nu o prea vezi

Monika Baciu |
Data actualizării: | Data publicării:
EXCLUSIV
Fracturile de șold - Foto: Freepick @val-suprunovich @zackkop
Fracturile de șold - Foto: Freepick @val-suprunovich @zackkop

Dr. Adrian Pană a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește boala tăcută care afectează o mulțime de oameni.

Osteoporoza apare atunci când există un dezechilibru între formarea osoasă nouă şi resorbţia osoasă veche. Corpul poate să nu reuşească să formeze suficient os nou, sau prea mult os poate fi reabsorbit, sau se întâmplă ambele situaţii.

Două minerale esenţiale pentru formarea normală a osului, sunt calciul şi fosfatul. De-a lungul tinereţii, corpul foloseşte aceste minerale pentru a produce oase.

Osteoporoza, subdiagnosticată

Dr. Adrian Pană, expert, realizator studiu impact a declarat în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii "Traseul pacientului cu osteoporoză – de la prevenție la management de excelență" care sunt măsurile care ar trebui luate la nivel național pentru a preveni apariția osteoporozei. 

”Din păcate, osteoporoza nu este doar o afecțiune tăcută. Este o afecțiune care nici nu iese în evidență, nu o prea vezi. Din cauza asta este foarte greu să o oglindești în date. Studiul de impact pe care l-am efectuat se uita la fracturile de fragilitate și încerca să evidențieze câte din fracturile care sunt tipice pentru boala osteoporotică sunt identificate ca fracturi de fragilitate.

Ne-am dat seama că față de așteptări, numărul pe care l-am găsit evidențiat ca și diagnostic e mult mai mic. Se cifra undeva la 40.000 de fracturi pe an, ca fracturi osteoporotice, ca fracturi de fragilitate, dar cu toate acestea fracturile de șold sunt cele care ocupă primul loc și în România.

Vezi și: Osteoporoza, cifrele ignoranței. Ce urmează până în 2050. Poiană: E îngrijorător! Lumea nu e speriată, până nu apare prima fractură. Și TUSEA poate provoca fractură

Ceea ce nu am reușit să evidențiem, și aici avem o problemă vizavi de raportare, ne-am așteptat ca pe locul doi să avem fracturi vertebrale, din păcate ele au fost cuantificate într-o proporție mult mai mică, ceea ce înseamnă nu că nu există, ci, pur și simplu, nu sunt trecute ca atare nici măcar la diagnosticele secundare.

Sunt foarte multe situații unde găsești undeva o definiție în epicriză că pacientul are o tasare vertebrală, dar nu o regăsești în diagnostic și, în consecință, nu poți să o enumeri în baza de date. Chiar și așa, chiar dacă nu am lua în calcul decât costurile de spitalizare, o parte foarte mică din costurile directe, suma din 2019 era undeva la 150 de milioane de lei pe an, cheltuiți doar pentru episoade de spitalizare, fără proteze, fără medicația de dinainte, estimând pentru fiecare pacient care a avut evenimentul respectiv unul sau două consulturi la medicul de familie și poate un consult în ambulatoriu”, a declarat dr. Adrian Pană, expert, realizator studiu impact a declarat în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii "Traseul pacientului cu osteoporoză – de la prevenție la management de excelență".

Vezi și: Lucrul pe care nu ți l-a spus nimeni despre vindecare. Florin Buicu, semnal de alarmă: E fraza perfectă

Osteoporoza, importanța medicinei de familie

Specialiștii susțin că este necesară implementarea unei strategii în ceea ce privește traseul pacientului care suferă de osteoporoză. Partea de prevenție joacă, de asemenea, un rol semnificativ. 

”În partea de medicină de familie avem posibilitatea să evidențiem cu un instrument de evaluare a riscului, componenta de osteopenie sau osteoporoză. Din păcate, el până în momentul de față nu a intrat în implementare standardizată. Există discuții avansate în grupurile tehnice de lucru cu specialitatea de medicină de familie și colegii de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate referitor la introducerea instrumentului de risc în partea de pachet de intervenții preventive.

A încerca să construiești un traseu al pacientului osteoporotic începând cu grupele la risc foarte înalt și terminând cu ce faci pentru pacientul care a avut una sau mai multe fracturi osteoporotice vom vedea că furnizăm niște servicii fragmentate și nu reușim să îmbinăm lucrurile între serviciile respective. Prima problemă, nu este în momentul de față suma de bani sau câți bani ne-ar trebui în plus, ci cum să facem ca lucrurile să funcționeze.

Pentru asta, primul lucru, ar trebui să existe un instrument de evaluare a riscului utilizat cu o periodicitate, pentru persoanele eligibile în medicina primară, după care trebuie să mergem mai departe cu pacientul către specialist atunci când s-a identificat problema respectivă. La cei care nu au boala să ai această monitorizare periodică, adică să nu fie întâmplătoare. În plus, atunci când pacientul a ajuns să facă o fractură, medicii tratează evenimentul acut per sec.

Vezi și: Cele două TESTE care îți arată dacă ai osteoporoză. Streinu - Cercel: Arată clar încărcarea cu calciu a oaselor și rezistență la șoc

Nu există recuperare acută, recuperare rapidă după intervenție, integrată serviciului ortopedic sau neurochirugical și nu există un transfer al pacientului corespunzător, între ortopedul care a tratat o fractură de șold, posibil osteoporotică și transferul către un alt specialist din ambulator care poate să îi monitorizeze evoluația și tratamentului în afara celui care face reabilitarea.

Dacă ar fi să discutăm din perspectiva sănătății publice, primul lucru la care ne-am gândi, ar fi un sistem informațional care să permită să vezi pacientul în diferite momente ale evoluției lui. Ar trebui ca informația să circule foarte liber între specialiștii respectivi, ar trebui să existe o conexiune. Degeaba avem un registru de protezare, în condițiile în care noi din registrul de protezare nu știm dacă fractura X este o fractură de fragilitate sau nu și, în condițiile astea să poți face transferul pacienților respectivi.

În afara conectării informației mai pot fi făcute câteva lucruri care ar fi de ajutor. Am participat la demersul de dezvoltare a strategiei naționale de sănătate pentru perioada 2022-2030, componenta preventivă este inclusă în strategie, în momentul de față partea de evaluarea în asistența medicală primară este cuprinsă și instrumentul este parte din pachetul de intervenții preventive propus de strategie.

Propunerea de formare a unei rețele în care specialiștii respectivi să vină în ajutorul pacientului, să fie informați este trecută nu doar pentru osteoporoză, ci pentru mai multe afecțiuni cronice care sunt probleme majore de sănătate publică, tocmai în ideea că în condițiile astea vei putea să ai obiectiv un număr mai bine evidențiat, niște bani pe care poți să îi propui și niște rezultate la care să te aștepți.

Am propus în draftul de strategie introducerea serviciilor de recuperare post-fază acută imediată și nu doar pentru partea de fracturi, ci inclusiv, pentru alte afecțiuni care necesită o componentă de reabilitare foarte rapidă și care trebuie să fie specializată.

Toate lucrurile acestea dacă reușim să le legăm între ele, în câțiva ani am putea să avem o altă poză mult mai realistă a imaginii osteoporozei în România și posibilitatea de a argumenta o politică de sănătate mai obiectivă”, a mai precizat sursa citată. 

Vezi mai multe în VIDEO:

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel