Oamenii au mai multe tipuri de celule adipoase. Celulele de grăsime albă stochează energie, cele brune ard această energie pentru a produce căldură, prin procesul de termogeneză, și scad cantitativ odată cu înaintarea în vârstă.
Al treilea tip de celule adipoase sunt celulele de grăsime bej, care au unele dintre proprietățile celor două categorii de celule adipoase, adică sunt folosite în general pentru stocare, dar pot juca și un rol în termogeneză.
Este cunoscut faptul că în cazul femeilor, pe fondul schimbărilor hormonale din perioada menopauzei, apar o serie de modificări în organism, inclusiv în ceea ce privește distribuția grăsimii, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care a scăpa de kilogramele în plus, mai ales de cele de la nivelul taliei, cunoscută ca grăsime viscerală, este aproape o ”misiune imposibilă”.
Un nou studiu a sugerat legătura dintre compoziția grăsimii pe care o are o femeie ajunsă la menopauză și posibilitatea ca aceasta să se confrunte cu dificultăți cognitive mai târziu în viață, potrivit Medical News Today.
Astfel, tipul de grăsime în care organismul își stochează energia are un efect asupra echilibrului general de grăsimi și asupra metabolismului, care, la rândul său afectează alte aspecte ale sănătății, precum sănătatea cardiovasculară și cerebrală.
Un studiu recent efectuat de cercetători din diferite locații din Statele Unite a investigat depozitele de grăsime în diferite locații din inimă și aortă la o cohortă de 531 de femei cu vârsta medie de 51 de ani, vârstă care de cele mai multe ori este inclusă în intervalul în care se instalează menopauza, vârsta considerată ca ”normală” fiind cea cuprinsă între 45-46 de ani și 54 de ani.
În ce a constat studiul
Cele două tipuri principale de grăsime sunt diferite în privința densității, grăsimea albă fiind mai densă decât cea brună.
Dar modul în care distribuția grăsimii brune și albe afectează sănătatea după menopauză s-a dovedit până acum dificil de studiat, deoarece imagistica este dificilă.
Astfel, cercetătorii au luat imagini cu ajutorul scanării CT cu fascicul de electroni a inimii și a aortei și au efectuat teste pentru a determina densitatea grăsimii în trei locuri diferite: în interiorul sacului care înconjoară inima, grăsimea situată în afara acestui sac și pe grăsimea care înconjoară aorta, cea mai mare arteră a corpului care pleacă de la inimă.
De asemenea, cercetătorii au efectuat teste cognitive pe femeile implicate, la o medie de 13,4 ani de la efectuarea scanărilor, când femeile aveau în medie 61 de ani.
Potrivit descoperirilor oamenilor de știință. cu cât cantitatea de grăsime brună descoperită în jurul aortei în timpul vârstei mijlocii și la menopauză la femei era mai mare, cu atât mai mare era cogniția acestor femei mai târziu în viață.
În schimb, cu cât nivelurile mai mari de grăsime albă descoperite în jurul aortei la aceste femei erau mai mari, cu atât mai scăzută era cogniția lor la urmărirea de peste un deceniu mai târziu.
Hormonii, greutatea și menopauza
Hormonii joacă un rol în reglarea celulelor adipoase. Estradiolul, o formă de estrogen, are un rol important în reglarea termogenezei prin celulele adipoase brune, deci cu impact șu asupra pierderii în greutate.
Estradiolul, alături de alte tipuri de estrogen, scad de-a lungul perioadei de menopauză.
Scăderea acestui hormon, ca urmare a intrării la menopauză sau a extirpării ovarelor, din motive medicale, este asociată cu o creștere a apetitului, precum și cu creșterea în greutate.
În același timp, terapiile de substituție hormonală au arătat că ajută la inversarea dezvoltării obezității și a disfuncțiilor metabolice la femeile aflate la postmenopauză, iar acest lucru este extrem de importat, dat fiind faptul că riscul de boli cardiovasculare, în rândul femeilor, crește după menopauză.
De altfel, factorii de risc nemodificabili pentru bolile cardiovasculare sunt:
- vârsta înaintată, 85% dintre cazurile de deces din boala arterială coronariană sunt în rândul celor de peste 65 de ani
- sexul, bărbații au un risc crescut
- menopauza
- istoricul familial.
”Femeile aflate la premenopauză au o distribuție predominantă a țesutului adipos subcutanat, corp în formă de pară, iar tranziția menopauzei redistribuită țesutul adipos spre o distribuție centrală, abdominală, corp în formă de măr. Menopauza crește, de asemenea, grăsimea cardiovasculară.
Distribuția abdominală a țesutului adipos este asociată cu mai multă inflamație sistemică și rezistență la insulină și cu un risc cardiovascular crescut”, afirmă prof. Franck Mauvais-Jarvis, endocrinolog și boli metabolice, Tulane Uniuversity, neimplicat în studiu.
Cercetătorii spun că descoperirea este o asociere și nu arată o cauzalitate, dar au emis ipoteza că nivelurile mai ridicate de grăsime brună sunt asociate cu o sănătate metabolică mai bună și cu markeri mai mici pentru inflamație.
Cercetătorii scriu că plăcile de beta amiloid găsite la persoanele cu boala Alzheimer încep să se depună pentru prima dată la mijlocul vieții, iar faptul că grăsimea care înconjoară aorta este mai aproape de creier decât alte țesuturi cardiace testate, înseamnă că aceasta ar putea avea un efect mai mare asupra markerilor de inflamație din creier decât grăsimea cardiacă din alte zone.
”Menopauza în sine și deficitul de estrogen este asociat cu declinul cognitiv, iar grăsimea abdominală, viscerală, a fost asociată cu performanțe cognitive slabe”, mai spune Mauvais-Jarvis.
Vezi și: Psoriazis, boală inflamatorie fără cauze precise. Alimentele pot accentua simptomele
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
