Hipertensiunea arterială poate fi prevenită și gestionată cu ajutorul dietei. Care sunt alimentele permise și care sunt cele ce trebuie reduse sau chiar eliminate.
Hipertensiunea arterială este o afecțiune frecventă care afectează arterele corpului. În momentul în care aveți hipertensiune arterială, forța sângelui care împinge împotriva pereților arterelor este în mod constant prea mare, iar inima trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sângele.
Valoarea normală a tensiunii arteriale este egală sau mai mică de 120/80 mm Hg, conform ghidului Societății Europene de Hipertensiune, în vreme de hipertensiunea arterială este considerată cea care depășește 140/90 mm Hg.
Neținută sub control, hipertensiunea arterială crește riscul de infarct de miocard, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, boală renală sau moarte subită.
Factorii de risc care cresc tensiunea arterială sunt:
- vârsta (bărbații peste 55 de ani și femeile, peste 65 de ani)
- fumatul
- dislipidemia (colesterol peste 200 mg/dl sau trigliceride peste 150 mg/dl)
- prediabetul (glicemia cuprinsă între 102-105 mg/dl) și diabet (glicemia peste 126 mg/dl)
- obezitatea abdominală.
Tabloul clinic pentru hipertensiunea arterială cuprinde manifestări precum:
- cefalee occipitală
- dispnee
- durere în piept
- adinamie
- vertij
- amețeală
- greață.
Aceste manifestări nu sunt specifice hipertensiunii, astfel, pentru a obține un diagnostic corect este important să fie asociate cu valori tensionale ridicate.
Vezi și: Care sunt bolile din spatele degetelor umflate. Retenția de apă, cea mai frecventă cauză
Diagnosticul hipertensiunii se bazează atât pe istoricul medical al pacientului, cât și pe examenul fizic.
Măsurarea tensiunii arteriale se realizează cu pacientul așezat pe pat (clinostatism) și în picioare (ortostatism), fiind necesare mai multe măsurători pentru compararea valorilor, dar și pentru a evita unele valori induse de prezența medicului, hipertensiune de halat alb.
După punerea diagnosticului cu certitudine, se va institui o schemă terapeutică adaptată nevoilor fiecărui pacient în parte.
Tratamentul medicamentos poate cuprinde preparate (medicamente hipertensiune) precum:
- diuretice tiazidice
- diuretice de ansă
- betablocante
- blocante de calciu dihidropiridinice
- blocante de calciu nondihidropiridinice
- inhibitori ai enzimei de conversie (IEC)
- blocanți ai receptorilor de angiotensină, potrivit Mayo Clinic.
Având în vedere că factorii de risc pentru hipertensiune sunt modificabili și au legătură cu stilul de viață, inclusiv cu aspectul alimentației, adoptarea unei diete echilibrate, precum și activitatea fizică pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale.
Însă, important de reținut este faptul că dieta vine să completeze medicația recomandată de către medicul cardiolog.
Dr. Anca Hâncu, medic medicină general, doctor în nutriție, a afirmat la Antena 3 CNN că ”un stil de viață sănătos, care are la bază o alimentație corectă, adecvată propriului corp, adecvată stilului de viață al fiecăruia este cheie pentru a preveni cardiovasculară”.
Astfel, medicul nutriționist a explicat care sunt alimentele care ajută atât în prevenirea, cât și în gestionarea hipertensiunii.
”Un iaurt cu grăsime potrivită, până în 3-3,5% grăsime, nu 10%, va ajuta la reglarea hipertensiunii prin aportul de calciu, magneziu și potasiu.
Vorbim după aceea de fructele de pădure, de căpșuni, că tot e sezonul lor, de afine, zmeură, care prin aportul de antocianine, ne ajută la reglarea tensiunii arteriale.
De asemenea, oxidul nitric din sfeclă și o salată de sfeclă este foarte potrivită la prânz.
Oxidul nitric are efect vasodilatator, din nou, reglarea sau scăderea tensiunii arteriale.
Mai aducem în alimentație și salate cu frunze verzi sau o mâncare de spanac de varză, salate cu rucola. Toate acestea au nitriți care ne ajută la reglarea tensiunii arteriale.
La micul dejun mai punem și fulgi de cereale integrale, mai ales fulgi. Cerealele din ovăz, care conține betaglucan au rol atât în reglarea tensiunii arteriale, cât și în scăderea colesterolului.
Până la 300-400 mg de cafeină pe zi, adică 2-3 cafele pe zi, sunt potrivite.
Să știți că și pentru pacientul cu fibrilație atrială una, până la două cafele pe zi, de concentrație moderată, sunt în regulă. Acestea nu vor afecta, nu vor genera episoade de fibrilație”, a declarat nutriționistul.
Totodată, medicul a subliniat care sunt vitaminele și mineralele cu efect asupra tensiunii arteriale și cu beneficii pentru sănătatea inimii.
Acestea pot fi luate cu ușurință din alimentație, produsele putând fi integrate în dieta zilnică.
Astfel, indicate sunt:
- acizii grași Omega 3
- magneziu
- acidul folic
- coenzima Q10
- fibre
- vitamina C
- polifenoli, precum resveratrol.
”Toate vitaminele și mineralele le putem lua la indicația medicului sau după ce facem niște analize, pentru că dacă noi avem un nivel normal nu este necesar să luăm suplimente.
Putem printr-o alimentație corectă și echilibrată, putem să ne aducem toate aceste vitamine și minerale”, a mai spus medicul.
în ceea ce privește alimentele care trebuie reduse sau evitate în cazul hipertensivilor, pe un prim loc se află sarea și implicit produsele cu un conținut ridicat de sare.
”Sarea, prin conținutul de sodiu, prin mecanismele care declanșează tensiunea arterială, contribuie la creșterea tensiunii arteriale.
Societatea Americană de Hipertensiune recomandă un aport de sodiu de până la 1,5mg/zi. Pentru populația cu hipertensiune, această cantitate de sare însă o găsim foarte ușor. În 100g de șuncă deja noi ne facem rația pentru o zi întreagă.
Trebuie să fim atenți să nu mai adăugăm sare peste roșii, să luăm brânză mai puțin sărată sau să o desărăm. Măslinele sunt pline de sare. Murăturile foarte sănătoase pentru aportul de probiotice, însă au foarte multă sare”, a mai spus nutriționistul.
Totodată, dr. Ana Hâncu a atras atenția în legătură cu dieta occidentală, care este foarte bogată în grăsimi, cu multă sare și zahăr, care este una nocivă nu doar pentru cei diagnosticați cu hipertensiune, dar și pentru populația generală, crescând riscul de boli metabolice, dar și anumite cancere.
Vezi și: O tulburare de somn, semn timpuriu pentru demență. Afectează 2% din persoanele de peste 65 de ani
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Aditivul găsit la orice pas, asociat cu decesele din cauze cardiovasculare. Crește dramatic inflamația din organism.
Deficitul care îți afectează grav inima. Duce la complicații majore și nu îți dai seama.
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră. Nu este vorba de durerea în piept.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
