Tensiunea arterială este considerată scăzută – adică hipotensiune - atunci când valorile înregistrate sunt mai mici de 90 (Tensiunea arterială sistolică – valoarea maximă) cu 60 (Tensiunea arterială diastolică – valoarea mai mică).
Termenul medical este, așa cum spuneam, de „hipotensiune”, dar ea nu este întotdeauna o problemă, spre deosebire de hipertensiune care înseamnă o afectare cronică, ireversibilă.
Dar ce simptome are hipotensiunea?
Simptome, hipotensiune
Creierul este cel care prezintă de obicei primele simptome ale hipotensiunii. Pe lângă amețeli și greață, starea de spirit ar putea fi scăzută, s-ar putea să vă lipsească energia și să vă fie greu să gândiți corect. Unele persoane se simt destul de amețite, pot chiar leșina sau observă că au pielea rece, respirația mai rapidă, vederea încețoșată sau au o durerea toracică. Dacă tensiunea scăzută este cauzată de deshidratare, s-ar putea să simțiți o sete neobișnuită.
Ce poate provoca hipotensiunea
Hipotensiunea poate avea mai multe cauze. Uneori, vasele de sânge se lărgesc. Asta înseamnă că există mai mult spațiu pentru a se răspândi sânge, ceea ce pune mai puțină presiune pe pereții acestor vase. Unele medicamente, în special un tip numit vasodilatatoare, pot provoca acest lucru. La fel și leziunile coloanei vertebrale care afectează anumiți nervi; sau infecții bacteriene grave ori reacții alergice.
Probleme hormonale, cum ar fi boala Addison, care afectează glandele suprarenale, o poate produce și ea. Totodată, dacă e mai puțin sânge în organism, în urma unui accident, a unei vătămări, e mai puțină presiune asupra venelor și arterelor. Hipotensiunea, de asemenea, poată să apară dacă nu beți suficientă apă, dacă vasele de sânge sunt sparte și se se scurg lichide sau persoana în cauză are anemie. Uneori rinichii elimină de prea mult lichid din cauza unor afecțiuni sau a anumitor medicamente, cum ar fi diureticele.
Anumite medicamente, alături de probleme hormonale, leziuni cardiace sau probleme electrice la nivel cardiac, pot face inima să bată prea încet, ceea ce scade presiunea. Sau s-ar putea ca inima să nu mai funcționeze bine din cauza unui atac de cord, a insuficienței cardiace sau a unor probleme cu valvele și, prin urmare, nu poate pompa la fel de mult sânge cât ar trebui normal.
În mod normal, când te ridici brusc, o cantitate mare de sânge pornește spre picioare și abdomen. Dar uneori, creierul nu primește suficient de repede mesajul și apare senzația de amețeală. S-ar putea chiar ca persoana afectată să leșine. Medicul cardiolog poate spune că această stare este „hipotensiune ortostatică” sau „sincopă vasovagală”.
Hipotensiunea poate să apară și dacă stați în picioare prea mult. Pentru că sângele poate să se adune în picioare. Dacă creierul nu transmite inimii să pompeze suficient pentru a menține tensiunea arterială ridicată, aceasta s-ar putea să scadă atât de mult încă să amețiți și să vi se facă greață. S-ar putea chiar să leșinați. Termenul medical este „hipotensiune mediată neuronal”, iar problema este o comunicare proastă, în acest caz, între inimă și creier.
Cum se pune diagnosticul
Odată ce medicul vă cunoaște simptomele, analizele de sânge ajută la stabilirea diagnosticului și al motivul tensiunii arteriale scăzute. Investigațiile necesare sunt: o electrocardiogramă, ultrasunete și alte teste care verifică sănătatea inimii. Poate fi folosit și un test de „masă de înclinare” care analizează modul în care corpul răspunde la schimbările de poziție.
