Infecția mortală care poate fi confundată cu o viroză. Duce la colapsul organelor și deces

Infecția mortală care poate fi confundată cu o viroză. Simptomele pot fi atribuite unei viroze respiratorii.
Infecția mortală care poate fi confundată cu o viroză. Șase simptome de avertizare ale ”ucigașului tăcut” dezvăluite de oamenii de știință, care arată cine este cel mai expus riscului.
Simptomele acestei afecțiuni amenințătoare pot fi confundate cu afecțiuni comune precum gripa și infecțiile respiratorii. Sepsisul este o afecțiune de viață în pericol care apare atunci când sistemul imunitar al corpului reacționează excesiv la o infecție și începe să atace țesuturile și organele.
Sepsisul duce la colapsul organelor
Dacă nu este tratată rapid, poate duce la un șoc septic, provocând eșecul organelor. Poate apărea la oricine, dar un nou studiu a constatat că unele persoane sunt mult mai vulnerabile la dezvoltarea sepsisului și mai susceptibile să moară din cauza acestei afecțiuni.
Analiza datelor NHS arată că cei cu anumite afecțiuni medicale și cei care trăiesc în zone mai defavorizate au un risc mai mare de sepsis. Persoanele cu ”istoric extensiv de expunere la antibiotice”, precum și persoanele cu dizabilități de învățare, au, de asemenea, un risc crescut, potrivit cercetării.
Co-autorul profesor Tjeerd van Staa, de la Universitatea din Manchester, care a condus studiul, a declarat că există o ”necesitate urgentă” de a îmbunătăți prevenirea sepsisului în Anglia.
”Acest studiu arată că privațiunea socio-economică, comorbiditatea și dizabilitățile de învățare sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a sepsisului și mortalitatea la 30 de zile în Anglia în cazurile nelegate de COVID-19.
Această cercetare subliniază necesitatea urgentă a modelelor de predicție a riscului de sepsis de a ține cont de starea bolilor cronice, starea deprivării și dizabilitățile de învățare, alături de severitatea infecției.
Există o necesitate urgentă de a îmbunătăți prevenirea sepsisului, inclusiv direcționarea mai precisă a antimicrobienele către pacienții cu risc crescut”, a subliniat Tjeerd van Staa, potrivit Express.
Peste 200.000 de cazuri de sepsis, analizate
Ca parte a studiului, publicat în jurnalul eClinicalMedicine, experții au analizat date despre 224.000 de cazuri de sepsis între ianuarie 2019 și iunie 2022 în Anglia.
Echipa a comparat aceste informații cu datele a peste 1,3 milioane de persoane care nu au avut sepsis. Informații despre venituri, angajare, rata criminalității, mediu de trai și educație au fost utilizate pentru a măsura deprivarea socio-economică.
S-a constatat că persoanele care trăiesc în comunitățile cele mai defavorizate au avut un risc cu 80% mai mare de a dezvolta sepsis în comparație cu cele mai puțin defavorizate.
Persoanele cu dizabilități de învățare aveau cel puțin de trei ori mai multe șanse să li se pună diagnosticul de sepsis în comparație cu cei fără dizabilități.
Cei cu boli cronice de ficat aveau, de asemenea, un risc triplu de a dezvolta sepsis, în timp ce persoanele cu boli cronice de rinichi aveau un risc de sepsis cu două până la șase ori mai mare decât populația generală, în funcție de stadiul bolii lor.
Alți factori care au fost considerați la un risc mai mare pentru sepsis includ persoanele cu:
- Cancer
- Boli neurologice
- Diabet
- Condiții imunosupresoare.
Studiul a constatat, de asemenea, că decesele în termen de 30 de zile de la diagnosticul de sepsis au fost cele mai ridicate la persoanele în vârstă de 80 de ani și la persoanele de etnie albă.
Cu toate acestea, persoanele din medii defavorizate, precum și pacienții cu boli cronice de rinichi și boli cronice de ficat, au avut un risc crescut de a muri în decurs de o lună.
Infecțiile, rezistente la antibiotice
Co-autorul studiului, dr. Colin Brown, responsabil pentru rezistența antimicrobiană și sepsis la Agenția de Securitate a Sănătății din Marea Britanie, a comentat că există o legătură între infecții și nivelul de trai.
”Deși infecțiile severe și sepsisul pot afecta pe oricine, datele noastre evidențiază tot mai mult interacțiunea complexă dintre statutul socio-economic, afecțiunile medicale subiacente și riscul de sepsis.
Cercetarea noastră a constatat că unele persoane aveau mai multe șanse să moară din cauza sepsisului în comparație cu altele, inclusiv cele din grupurile cele mai defavorizate din punct de vedere socio-economic și că cei care trebuie să ia antibiotice mai des sunt, de asemenea, expuși unui risc mai mare.
Abordarea inegalităților este o parte de bază a abordării noastre în domeniul sănătății publice, iar o înțelegere mai profundă a modului în care infecțiile bacteriene grave afectează va ajuta la orientarea celor mai bune intervenții pentru a le aborda”, a spus dr. Colin Brown.
FOTO: Freepik@kjpargeter
Sepsisul, simptome
Potrivit NHS, semnele de avertizare ale sepsisului pot fi ”greu de observat”. Acest lucru se datorează faptului că simptomele pot fi similare cu cele ale gripei sau ale altor afecțiuni comune.
- Vorbit neclar sau confuz
- Tremur extrem sau dureri musculare
- Lipsa urinei
- Respirație severă
- Piele marmorată sau decolorată.
Dacă dumneavoastră sau alt adult prezentați aceste simptome, ar trebui să sunați la 112.
Șocul septic, cum se manifestă
În cazul șocului septic, o persoană ar putea experimenta:
- Senzație de amețeală sau leșin
- Confuzie sau dezorientare
- Grețuri și vărsături
- Diaree
- Piele rece, umedă și palidă sau marmorată.
Copiii pot experimenta sepsis în mod diferit față de adulți.
Sepsisul, trei etape
Sepsis: O infecție pătrunde în fluxul sanguin și cauzează inflamație în organism.
Sepsis sever: Infecția și inflamația sunt suficient de severe încât încep să afecteze funcția organelor.
Șoc septic: Șocul septic este o complicatie severă a sepsisului care determină o scădere semnificativă a tensiunii arteriale. Aceasta poate duce la numeroase complicații grave, inclusiv disfuncție organica, insuficiență respiratorie sau cardiacă, accident vascular cerebral și posibil deces.
Deși sepsisul apare adesea în mediile spitalicești, poate apărea și în alte locații. În unele cazuri, s-ar putea să nu știți nici măcar că aveți o infecție care ar putea duce potențial la sepsis, potrivit Healthline.
În momentul debutului, sepsisul este împărțit în:
- Timpuriu. Apare în 2 săptămâni de la apariția focarului septic primar)
- Târziu. Aapare după o perioadă de două săptămâni. În ceea ce privește rata de dezvoltare, septicemia poate fi fulminantă (cu dezvoltarea rapidă a șocului septic și apariția unui rezultat letal în decurs de 1-2 zile), acută (durata de 4 săptămâni), subacută (3-4 luni), recurent (până la 6 luni cu alternarea decolorării și exacerbarilor) și cronice (care durează mai mult de un an).
-
Ai voce în cap când citești? Descoperirea șocantă făcută de neurologi17.09.2025, 12:26
-
-
Alimente care îți pot crește starea de bine după 50 de ani17.09.2025, 10:26
-
-
Diferența dintre medic specialist și medic primar16.09.2025, 21:22
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Un copil de 5 ani a murit din cauza meningitei meningococice. Care sunt primele simptome și cum poate fi prevenită boala
Alertă din cauza meningitei. Un copil de 5 ani a murit
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Metapneumovirus, hMPV, particularitate. Ce trebuie să știi despre virusul din China. Lt. col. dr. Ion Ștefan: A generat pneumonii
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Alexandru Rafila, despre virusul HMPV: Nu a venit din China. Nu discutăm de nimic special
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.