INSP a actualizat definiția de caz la pacienții cu coronavirus: ce noutăți au apărut
INSP a actualizat definiția de caz la pacienții cu coronavirus. Astfel, au apărut „decesul la pacient confirmat cu coronavirus” şi „caz COVID-19 asociat asistenţei...
Definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus au fost actualizate marţi de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, fiind introduse noi noţiuni - „caz COVID-19 asociat asistenţei medicale'”, „caz COVID-19 comunitar”, dar şi ce înseamnă „deces la pacient confirmat cu COVID-19”.
Potrivit site-ului INSP, un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de numărul de zile anterioare datei debutului sau confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (ziua 1).
Pot exista următoarele situaţii:
*** Caz COVID-19 comunitar
* simptome prezente la internare sau debut la 1 - 2 zile după internare;
* debut în zilele 3 - 7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară;
*** Asociere incertă
* debut în zilele 3 - 7 după internare şi informaţie insuficientă privind originea infecţiei, pentru a fi atribuit altei categorii;
*** Caz probabil COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)
* debut în zilele 8 - 14 după internare;
* debut în zilele 3 - 7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;
*** Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)
* debut la minimum 14 zile după internare
Cazurile cu debut în intervalul de 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi considerate fie ca având origine comunitară, fie cu asociere incertă. Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz în parte, precizează INSP.
Potrivit INSP, decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca ''decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută, majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului''.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se
suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19, arată sursa citată.
COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauza a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces, se mai precizează pe site-ul INSP.
INSP vine şi cu recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:
* Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar conform definiţiei de caz;
* Contacţi apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;
* Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant - 2 teste la 24 de ore interval;
* Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital - 2 teste la 24 de ore interval;
* Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie - de 2 ori pe lună;
* Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive;
* Hemodializaţi simptomatici;
* Hemodializaţi asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi în sesiuni separate de restul pacienţilor;
* Persoane instituţionalizate simptomatice;
* Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat;
* Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale - de 2 ori pe lună;
* Personal sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant;
Unităţile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienţi prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le deţin sau în alte
laboratoare.
-
-
-
Ai degetele mereu reci? Semnalul discret pe care medicii nu îl ignoră25.05.2026, 22:53
-
Probiotice, prebiotice, postbiotice. Care este diferența?25.05.2026, 21:19
-
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Long COVID, impact asupra creierului
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
