Alimentația vegetariană a bebelușilor, o opțiune, cu o condiție majoră. Să fie controlată de un specialist.
”Organizația Mondială a Sănătății recomandă introducerea proteinei animale, și în primul rând carnea, după vârsta de 6 luni, dar într-o cantitate controlată”, a explicat nutriționistul Alina Epure, la ”Neatza cu Răzvan și Dani” de la Antena 1, cu privire la diversificarea alimentației bebelușilor.
Potrivit acesteia, în social media circulă o multitudine de informații eronate în privința acestui aspect, fiind multe care recomandă introducerea într-un mod agresiv, ”în cantitate foarte mare și neasociată corect cu foarte multe legume, astfel încât să existe și un aport de fibre, iar de acii pot apărea diferite tulburări digestive: de la constipație până la o floră de putrefacție și alte dezechilibre bacteriene”.
Astfel, în prima etapă a diversificării se introduc legumele, apoi fructele, iar după ce bebelușul s-a obișnuit cu aceste două mese se introduce și proteina animală, carnea, dar în cantitate mică, 5 grame (o linguriță), iar treptat această cantitate va fi crescută.
Cât privește textura acestor alimente noi pentru meniul bebelușului, specialistul recomandă varianta de piure, însă lasă la latitudinea părinților, în funcție de preferințele celor mici. ”La vârsta de 1 an, cantitatea de carne poate ajunge la 25 de grame per masă, dar nu în fiecare zi. Alternăm zile în care oferim carne, pește, ouă, lactate. Nu trebuie să existe zilnic carne în meniul bebelușului”, a mai spus nutriționistul.
De altfel, acesta a precizat că pentru început, carnea trebuie să fie de pasăre, pui sau curcan, apoi se pot încerca vita, ficățeii de pasăre, în timp ce rața, struțul sau iepurele abia după vârsta de 2 ani.
Carnea pe care părinții o introduc în meniul celor mici trebuie gătită la cuptor, abur, grătar, dar niciodată prăjită. ”Orice tip de carne dacă este expus prăjirii își pierde din proprietățile nutritive și atunci devalorizăm carnea chiar dacă are un gust bun. Putem să pregătim șnițele la cuptor, chifteluțe, cât să evităm prăjirea și gustul se educă, indiferent de preferințele pe care le-ar avea un bebeluș sau un copil mic”, a mai spus Alina Epure.
De asemenea, nutriționistul a subliniat că alimentația vegetariană la copii poate să fie o opțiune atâta timp cât aceasta este controlată cu ajutorul unui specialist. ”Extremele nu sunt benefice atâta timp cât sunt după ureche sau sunt implementate în funcție de sfaturile prietenilor, pentru că pot apărea în timp destul de multe carențe. Proteina animală poate fi înlocuită cu proteine de origine vegetală sau carnea cu altă proteină de origine vegetală, însă nu vom obține același aport de vitamina B12 și alte minerale, dar, printr-o asociere corectă de alimente poate fi o opțiune atâta timp cât toată familia este vegetariană și se refuză introducerea cărnii”, a explicat nutriționistul Alina Epure.
Vezi și: Alimentația fast-food, recompensa nesănătoasă. Nutriționist: Generează dependențe
Această boală este extrem de contagioasă. Se transmite pe calea aerului, și chiar, și de la câini și pisici.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Concentraţii ridicate de microplastice şi nanoplastice au fost descoperite în placenta copiilor născuţi prematur.
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
