Leziunile intestinale, legate de boala Parkinson. Infecția cu H. Pylori, utilizarea medicamentelor sau fumatul, factori de risc
Acestă afecțiune gastrointestinală poate crește riscul de a dezvolta Parkinson cu 75%.
Vezi și: Postul nocturn și micul dejun timpuriu, impact asupra IMC. Duc la eliminarea grăsimii abdominale
Un nou studiu a descoperit că persoanele care au leziuni la nivelul tractului gastrointestinal superior, cum ar fi eroziuni sau ulcerații, au un risc cu 75% mai mare de a dezvolta boala Parkinson. Această afecțiune este cunoscută pentru simptomele sale, cum ar fi tremurul și rigiditatea musculară, și afectează controlul mișcărilor.
De ceva timp, cercetătorii au sugerat că boala Parkinson ar putea începe în intestin și apoi se răspândește la creier. Studiul susține această teorie și sugerează că detectarea problemelor digestive ar putea ajuta la depistarea mai timpurie a bolii Parkinson.
Leziunile gastrointestinale, asociate cu boala Parkinson
Descoperirile recente publicate în JAMA Network Open sugerează că leziunile la nivelul tractului gastrointestinal superior ar putea fi un factor crucial în dezvoltarea bolii Parkinson. Un studiu condus de Dr. Trisha Pasricha de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston a dezvăluit că persoanele cu leziuni mucoase gastrointestinale superioare se confruntă cu un risc crescut cu 75% de a fi diagnosticate cu boala Parkinson în viitor.
Vezi și: Somnul cu unde lente, impact asupra creierului. Poate preveni demența
Boala Parkinson, ce este
Boala Parkinson este o afecțiune progresivă caracterizată prin degenerarea neuronilor responsabili pentru producerea dopaminei, un neurotransmițător vital pentru controlul mișcării.
Pe măsură ce acești neuroni se degradează, pacienții pot experimenta tremor, rigiditate musculară, bradikinezie (încetinirea mișcării) și dificultăți în menținerea echilibrului și coordonării. În plus, pierderea terminațiilor nervoase care produc norepinefrină afectează funcțiile automate ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac și tensiunea arterială, potrivit Cleveland Clinic.
Noi ipoteze
Conceptul conform căruia boala Parkinson ar putea avea originea în intestin există de aproximativ două decenii. Această ipoteză "intestinului întâi" susține că, în anumite cazuri, boala începe în sistemul gastrointestinal și apoi călătorește prin sistemul nervos către creier. Numeroase factori legați de intestin au fost examinați de-a lungul timpului pentru posibilele lor legături cu această afecțiune.
Vezi și: Cafeaua, băuturile carbogazoase și sucurile de fructe, asociate cu un risc ridicat de AVC

Boala Parkinson - FOTO: Freepik@AI Generated
Descoperiri ale studiului
În cadrul studiului Dr. Pasricha, cercetătorii au analizat datele a 9.350 de pacienți fără istoric de boală Parkinson, care au fost supuși unei endoscopii gastrointestinale superioare, inclusiv biopsie. Leziunile mucoase au fost definite ca erodări, ulcere sau leziuni induse de acid.
Pe parcursul unei perioade de urmărire de 15 ani, au descoperit că 2,2% dintre pacienții cu leziuni mucoase (52 de indivizi) au fost diagnosticați cu boala Parkinson, comparativ cu doar 0,5% (48 de indivizi) dintre cei fără astfel de leziuni.
Studiul a evidențiat, de asemenea, că pacienții cu leziuni mucoase erau mai predispuși să aibă un istoric de infecție cu Helicobacter pylori, să utilizeze medicamente pentru acidul stomacal sau să fi utilizat cronic AINS. De asemenea, aceștia erau mai predispuși să aibă afecțiuni precum boala de reflux gastroesofagian (GERD), să fumeze și să experimenteze probleme gastrointestinale precum constipația și disfagia (dificultăți de înghițire).
Implicații pentru detectarea timpurie
Dr. Pasricha subliniază că mulți pacienți cu boala Parkinson raportează simptome precum disfagia sau constipația cu ani înainte de diagnosticul oficial. Studiul sugerează că un istoric de leziuni mucoase gastrointestinale superioare este legat de un risc crescut cu 76% de a dezvolta boala Parkinson.
Această asociere subliniază potențialul pentru o detectare și intervenție mai timpurie, oferind speranțe pentru o gestionare mai eficientă a afecțiunii.
-
-
-
Oscilațiile de calciu din rinichi pot preveni hipertensiunea03.12.2025, 20:07
-
Tranzitul intestinal: frecvența scaunului poate influența sănătatea03.12.2025, 18:52
-
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Apneea de somn devastează creierul
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Orele în care ești mai predispus la AVC
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
