Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Această etapă a somnului este cea mai importantă pentru prevenirea demenței.
Un studiu recent publicat în Jama Neurology evidențiază impactul semnificativ al somnului cu unde lente asupra riscului de a dezvolta demență, în special pentru persoanele de peste 60 de ani. Conform cercetării din 2023, probabilitatea de a dezvolta demență crește cu 27% pentru fiecare punct procentual de scădere a somnului cu unde lente pe an.
Somnul cu unde lente, cunoscut și sub denumirea de somn profund, este a treia etapă a ciclului de somn uman, având o durată tipică între 20 și 40 de minute. Această etapă se caracterizează printr-o încetinire a undelor cerebrale, a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, făcându-l cea mai restauratoare fază a somnului.
Cercetările au arătat că somnul profund este crucial pentru întărirea mușchilor, oaselor și a sistemului imunitar, precum și pentru îmbunătățirea capacității creierului de a absorbi informații.
Descoperirile recente sugerează că persoanele care experimentează schimbări legate de Alzheimer în creierul lor au performanțe mai bune la testele de memorie atunci când beneficiază de un somn adecvat cu unde lente.
"Somnul cu unde lente susține creierul îmbătrânit în multe moduri", a afirmat neurocercetătorul Matthew Pase de la Universitatea Monash, potrivit Science Alert.
Acesta a subliniat că somnul ajută la eliminarea deșeurilor metabolice din creier, inclusiv a proteinelor legate de boala Alzheimer.
Vezi și: Cafeaua, băuturile carbogazoase și sucurile de fructe, asociate cu un risc ridicat de AVC
Studiul a examinat 346 de participanți din Studiul Cardiovascular Framingham care au desfășurat două studii de somn de noapte între 1995-1998 și 2001-2003. Toți participanții aveau peste 60 de ani până în 2020 și nu aveau cazuri înregistrate de demență în timpul studiului anterior. Cercetătorii au comparat datele despre somn în timp și au monitorizat cazurile de demență până în 2018.
În cadrul celor 17 ani de urmărire, au fost documentate 52 de cazuri de demență printre participanți. Studiul a constatat o scădere notabilă a somnului cu unde lente începând de la vârsta de 60 de ani, atingând un vârf între 75 și 80 de ani, înainte de a se stabiliza.
Fiecare punct procentual de scădere a somnului cu unde lente a fost legat de o creștere cu 27% a riscului de a dezvolta demență, crescând la 32% pentru boala Alzheimer în special.
Somnul cu unde lente - FOTO: Freepik@pkproject
Studiul Framingham a urmărit de-a lungul timpului diverse date de sănătate, inclusiv pierderea volumului hipocampal, un indicator timpuriu al Alzheimer, și factorii care contribuie la bolile cardiovasculare. Cercetarea a constatat că nivelurile scăzute de somn cu unde lente erau corelate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, medicamente care afectează somnul și prezența genei APOE ε4 asociată cu Alzheimer.
"Am constatat că un factor de risc genetic pentru boala Alzheimer, dar nu volumul cerebral, a fost asociat cu declinuri accelerate ale somnului cu unde lente", a remarcat Pase.
Vezi și: Leziunile traumatice, semn timpuriu al demenței. Cresc riscul de demență cu 20%
Deși aceste constatări stabilesc asociații clare între pierderea somnului cu unde lente și riscul crescut de demență, autorii subliniază că studiul nu dovedește cauzalitatea. Rămâne incert dacă pierderea somnului contribuie la demență sau dacă procesele cerebrale legate de demență duc la tulburări de somn. Este necesară o cercetare suplimentară pentru a desfășura aceste complexități.
Având în vedere aceste descoperiri, experții subliniază importanța prioritizării unui somn suficient pentru sănătatea generală. Cu pași acționabili disponibili pentru a îmbunătăți somnul cu unde lente, indivizii pot lua măsuri proactive pentru a-și consolida sănătatea cognitivă. Rezultatele studiului au fost publicate în JAMA Neurology.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.