EXCLUSIV Adevărul despre dulceața de casă și halva. Până la ce oră trebuie mâncate dulciurile. Bălănică: Pofta de dulce poate fi controlată așa

Până la ce oră este bine să mănânci dulciurile. Adevărul despre halva și dulceața sau gemul de casă, mâncate ca desert în post.
Dulciurile sunt un subiect de foarte mare interes pentru toată lumea. Ei bine, în perioadele de post, când simțim nevoia de dulce, este puțin mai greu să găsim înlocuitori, pentru că majoritatea dulciurilor conțin lapte și ouă.
Cu toate acestea, românii apelează la dulceață sau halva, cele două dulciuri de post foarte bine cunoscute de ani de zile.
Întrebat cât de sănătoase sunt aceste două deserturi, medicul nutriționist Florin Ioan Bălănică ne-a explicat totul despre orele la care ar trebui să le mâncăm, despre carbohidrați, proteine, dar și despre cum poate să dispară pofta de dulce.
"Carbohidrații, și în special partea de carbohidrați rafinați și dulciurile, sunt plăcute nu numai românilor, ci oamenilor în general. Este bine să înțelegem, și acesta este un mesaj pe care îl transmit întotdeauna pacienților mei, că fiecare om trebuie să fie în complet control al stării lui de sănătate. Fiecare persoană decide pentru starea lui de sănătate.
Rolul meu ca specialist este să-l informez cu bună credință, să folosesc toată știința în binele acestuia. Carbohidratul este o sursă principală de energie.
O altă sursă de energie o reprezintă grăsimile și de multe ori se întâmplă să folosim chiar și proteinele, dar nu reprezintă sursa principală de energie, nu reprezintă combustibilul principal. Și atunci, această e nevoie de dulce apare nu numai în post, dar dacă discutăm despre post ea este preponderent prezentă în rândul persoanelor care nu mănâncă.
Adică dacă nu mâncăm, și ne este foame, vom căuta alimentul care ne dă satisfacție și sațietate imediată, adică pe loc. Această sațietate imediată este dată de carbohidrat. Știm cu toții că dacă luăm o linguriță de dulceață sau tăiem o bucățică de halva, din momentul respectiv mă satur imediat. Sunt foarte dulci, îmi îmi satisfac această nevoie de dulce, papilele gustative sunt mulțumite și de aici mai departe, informația către creier merge că acea persoană a obținut nutrientul de care are nevoie, iar senzația de sațietate apare imediat prin pomparea de insulină care ajută la a lua carbohidratul, a-l băga în celulă și a-l folosi ca sursă energetică.
Dacă noi vom consuma proteină preponderent în post și nu carbohidrat sau grăsime, atunci pofta de dulce se va reduce.
În cazul în care, în schimb, nu mâncăm, sărim peste mese, carbohidratul va fi prima noastră opțiune întotdeauna.
Sigur, dacă de exemplu suntem persoane active, facem sport, avem o viață activă și la micul dejun, în post, sau la prima gustare, adică în prima parte a zilei, consumăm o felie de halva într-o zi sau o felie de pâine cu un gem de casă sau o dulceață de casă nu se întâmplă nimic, dar totul trebuie adaptat contextului", a declarat Florin Ioan Bălănică, pentru DC Medical, în cadrul emisiunii "Pastila de Frumusețe".
Până la ce oră este bine să mănânci dulciurile
"Nutriția are în ea o parte de matematică. Se numește matematica nutriției. Ce înseamnă asta? Înseamnă că noi suntem rezultanta intrărilor energetice, adică ceea ce consumăm, consumul energetic individual și a ieșirilor energetice, adică ceea ce facem noi ca și activitate fizică și nu numai și activitate intelectuală consumă calorii.
Și atunci, în momentul în care acest calcul este în favoarea intrărilor, evident că vom lua greutate și va fi întotdeauna în favoarea intrărilor atunci când consumăm preponderent carbohidrat.
Suntem mari iubitori de carbohidrați, nu ne sperie niciodată o prăjitură bună, chiar dacă este în plus, dar întotdeauna ne va speria proteina, întrucât în piața asta serviciilor de nutriție din România și de peste tot există o zonă a dietelor și o zonă de marketing care ocupă peste 90% și puțin sub 10% vorbind despre terapia medicală nutrițională, adică despre metoda mea sau altor medici care tratează boli cronice prin intervenție nutrițională, adică prin știința nutriției.
Revenind la pofta de dulce, ea poate fi controlată în momentul în care mâncăm și atunci când alegem să consumăm acest carbohidrat este bine să fie în prima parte a zilei. De ce?
Studiile moderne au arătat faptul că pentru a preveni diabetul, hipertensiune arterială, obezitatea și patologiile metabolice, este bine ca mai bine de 60% din nivelul caloric al unei zile să-l consumăm până în ora 14:00.
Prima parte a zilei este o parte în care metabolismul funcționează foarte bine. Știința care se ocupă de acest lucru se numește crononutriție și face parte din ceea ce numim noi terapie medicală nutrițională, adică tratamentul și prevenția bolilor pe intervenție nutrițională.
Moderat în prima parte a zilei și adaptat fiziologiei individuale.
O persoană care face o activitate fizică în fiecare zi și are un număr de trei mese principale și măcar o gustare nu va avea nicio problemă dacă mănâncă într-o zi halva dimineața.
În schimb, o persoană sedentară, supraponderală, care nu va consuma numărul corect de mese și va consuma halva în partea a 2-a a zilei, evident că va lua greutate și va afecta starea de sănătate", a conchis medicul.
Vezi mai multe în video:
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
-
Donald Trump, din nou la spital12.10.2025, 09:57
-
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Când poți face a doua procedură FIV, dacă prima nu a ieșit. Lucia Luchian, vești bune pentru cupluri
Marele avantaj al colonoscopiei. Cât de des se recomandă. Dr. Eliza Gangone (SANADOR) explică
Sindromul de coadă de cal. Dr. Dan Aurel Nica: simptomul urgent care îi rușinează pe pacienți
Apneea obstructivă în somn, factorul ascuns care îți compromite sănătatea respiratorie. Dr. Ela Bănică: Află prea târziu
4 din 5 cazuri de cancer de sân în România sunt depistate în stadii avansate
Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Limfedemul, complicația ascunsă după operația de cancer mamar. Ramona Schenker: Invalidantă pentru paciente
Cancerul care omoară cei mai mulți români. Dr. Eliza Gangone (SANADOR): Principala cauză de deces
Misiunea 70/2030: România vrea să controleze hipertensiunea și să salveze vieți
Ce trebuie să știi despre centrele de permanență
Divorțul nu înseamnă sfârșitul relațiilor. Cum să transformi despărțirea într-un nou început
Educaţie pentru sănătate predată de medici în şcoli. Conf. univ. dr. Horațiu Moldovan: Vom trăi mai mult. Copiii noştri vor trăi mai mult şi mai bine
Metode terapeutice pentru cancer, explicate de dr. Lucia Stănculeanu. Opțiuni în funcție de stadiul bolii
Cum îți poți evalua rezerva ovariană și fertilitatea. Dr. Lucia Luchian: Se poate recolta oricând
Pancreatita, cauză frecventă și intensă a durerii abdominale superioare. Dr. Oana Dolofan: Durere bruscă
Dermatita atopică NU e o formă de alergie. Dr. Alin Nicolescu: Provoacă astm sau rinită
Istoria medicinei în Evul Mediu românesc, între vraci, moașe și bărbieri
Acces inegal la sănătate. Radu Gănescu: Zona rurală este foarte deficitară la serviciile medicale. Pacienții ajung târziu
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.