De ce este bine să mergi cu copilul în parc măcar o dată pe săptămână

Ce trebuie să știi

• Copiii care au mers în parc cel puțin o dată pe săptămână, până la vârsta de 11 ani, au avut rezultate cu 16,5% mai bune la evaluările privind sănătatea mintală.

• Studiul a inclus 4.219 copii cu vârste cuprinse între 4 și 11 ani și a urmărit evoluția lor pe parcursul mai multor ani.

• Jocul în parc le oferă copiilor ocazia să facă mișcare, să socializeze, să-și dezvolte independența și să-și gestioneze mai bine emoțiile.

• Parcurile ar putea contribui și la reducerea inegalităților dintre copii, însă este important ca acestea să fie sigure, accesibile și bine întreținute.

O ieșire săptămânală în parc ar putea conta mai mult decât pare

Mersul în parc este, pentru mulți copii, unul dintre cele mai plăcute momente ale săptămânii. Fie că se dau în leagăne, aleargă, se joacă împreună cu alți copii sau inventează propriile jocuri, timpul petrecut în aer liber le oferă ocazia să descopere lucruri noi și să-și consume energia.

Însă beneficiile ar putea merge dincolo de distracție și mișcare. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Exeter, publicat în revista Journal of Epidemiology and Community Health, sugerează că vizitele regulate în parcuri și locuri de joacă ar putea susține sănătatea mintală și dezvoltarea socială a copiilor pe măsură ce cresc.

Cercetarea a analizat datele a 4.219 de participanți, urmăriți în cadrul studiului britanic „Children of the 90s”, cunoscut și sub numele de ALSPAC. Acesta le-a permis cercetătorilor să observe cum se raportează obiceiurile din copilărie la dezvoltarea ulterioară.

Copiii care mergeau săptămânal în parc au avut rezultate cu 16,5% mai bune

Una dintre cele mai importante observații ale studiului a fost legată de frecvența vizitelor în parcuri.

Copiii care au fost duși în parc cel puțin o dată pe săptămână, de la naștere până la vârsta de 11 ani, au obținut, în medie, rezultate cu 16,5% mai bune la evaluările privind sănătatea mintală decât cei care au vizitat aceste spații mai rar de o dată pe săptămână.

Cercetătorii au luat în calcul și alți factori care ar fi putut influența rezultatele, inclusiv statutul socio-economic și dificultățile întâmpinate de familii.

Mai mult, analiza a arătat că dezvoltarea socio-emoțională a copiilor era mai bună în perioadele în care aceștia mergeau mai des în parcuri. În general, cei care vizitau frecvent aceste spații aveau rezultate mai bune decât copiii care ajungeau mai rar la locurile de joacă.

Aceste rezultate sugerează că timpul petrecut în parc ar putea reprezenta un obicei simplu, dar important pentru dezvoltarea copiilor.

De ce este important jocul în aer liber pentru dezvoltarea emoțională

Dezvoltarea socio-emoțională înseamnă mai mult decât capacitatea unui copil de a se juca frumos cu ceilalți. Aceasta include abilitatea de a-și recunoaște și gestiona emoțiile, de a construi relații, de a comunica, de a se comporta adecvat în diferite situații și de a face față provocărilor cotidiene.

Toate aceste abilități se formează treptat, iar interacțiunile din copilărie au un rol important.

În parc, copiii au ocazia să se joace împreună, să împartă jucării, să negocieze regulile unui joc sau să găsească soluții atunci când apar mici conflicte. În același timp, jocurile care presupun explorare și aventură îi pot ajuta să capete mai multă încredere în propriile abilități și să devină mai independenți.

Cercetătorul principal, Mark Ferguson, de la Universitatea din Exeter, atrage atenția asupra mai multor beneficii pe care le pot avea aceste spații.

„Parcurile le oferă copiilor spațiu pentru a fi activi fizic, ceea ce se știe că susține sănătatea mentală și fizică, precum și pentru a încuraja jocul aventuros și imaginativ, care contribuie la dezvoltarea încrederii și a independenței”, a explicat acesta.

Prin urmare, parcul nu este doar un loc în care copiii își petrec timpul liber, ci și un spațiu în care învață să interacționeze, să exploreze și să se descurce singuri.

Parcurile ar putea reduce și diferențele dintre copiii din familii cu venituri diferite

Un alt aspect interesant al cercetării privește mediul familial și accesul la spațiile de joacă.

Analiza a arătat că, în primii ani de viață, copiii din familii mai favorizate păreau să viziteze parcurile mai frecvent. Pe măsură ce creșteau, însă, acest model se modifica, iar unii copii din familii mai puțin favorizate ajungeau să meargă mai des în astfel de locuri.

Acest lucru este important deoarece parcurile sunt, în general, spații gratuite sau care presupun costuri reduse. Astfel, ele pot oferi copiilor din medii sociale diferite oportunități de joacă, mișcare și socializare.

Totuși, simpla existență a unui parc în apropierea locuinței nu este suficientă. Pentru ca toate familiile să poată beneficia de aceste spații, ele trebuie să fie sigure, bine întreținute, accesibile și primitoare.

Mark Ferguson consideră că încurajarea vizitelor regulate în parcuri ar putea reprezenta o modalitate practică de susținere a bunăstării emoționale și a abilităților sociale ale copiilor. El subliniază însă că acest lucru trebuie să fie posibil pentru familiile din toate categoriile sociale.

Rezultatele trebuie analizate și în contextul populației studiate

Deși rezultatele sunt încurajatoare, cercetarea are și anumite limite. Datele provin dintr-un studiu de lungă durată desfășurat în Regatul Unit, iar cercetătorii spun că sunt necesare investigații suplimentare pentru a afla dacă aceleași rezultate se aplică și copiilor din alte comunități, cu medii sociale și caracteristici diferite.

De asemenea, rezultatele arată o asociere între vizitele frecvente în parcuri și o dezvoltare socio-emoțională mai bună, fără să demonstreze că mersul în parc este, în mod direct, cauza acestor diferențe.

Cu toate acestea, cercetarea aduce în atenție un aspect important: activitățile aparent obișnuite din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea emoțională și socială de mai târziu.

Studiul: „Vizitele în parcuri și dezvoltarea socio-emoțională pe parcursul copilăriei: o analiză longitudinală a studiului ALSPAC” a fost publicat în 2026 în revista Journal of Epidemiology and Community Health.